Simptome ale trezirii spirituale
1. Schimbarea obiceiurilor de somn:
neliniste, picioare fierbinti, treziri de
doua-trei ori pe noapte. Te simti obosit
la trezire si somnoros de mai multe ori
pe zi. Exista un anumit model al
somnului, asa-numita triada a somnului,
care se intampla multora, si anume:
dormiti pentru 2-3 ore, va treziti,
adormiti din nou cateva ore, va treziti
din nou si adormiti din nou. Pentru altii,
nevoile legate de somn se schimba.
Puteti sa va descurcati cu mai putin
somn. In ultima vreme am simtit valuri
mari de energie strabatandu-mi corpul
dinspre crestetul capului. Este foarte
bine, dar ma tine treaza timp
indelungat, dupa care inceteaza.
Sfat. Obisnuiti-va! Impacati-va cu ce se
intampla si nu va ingrijorati ca nu
dormiti destul (ceea ce duce deseori la
insomnie). Veti putea sa faceti fata zilei
care urmeaza daca va ganditi numai la
ceea ce aveti nevoie. Puteti, de
asemenea, sa cereti Puterii Superioare
sa va mai dea din cand in cand o pauza
si sa va dea si o noapte intreaga de
somn bun, adanc. Daca nu puteti sa
readormiti imediat, folositi aceste
momente pentru a medita, a citi poezie,
pentru a va scrie in jurnal sau pentru a
privi luna. Corpul vostru se va adapta
noului model de somn.
2. Activitate in zona crestetului capului:
senzatii de furnicaturi, mancarimi,
intepaturi si altele de acest gen in scalp
si/sau pe sira spinarii. Senzatie de
energie vibrand in varful capului, ca si
cum energia ar erupe de acolo si s-ar
scurge asemeni unui dus pe corp. De
asemenea, senzatie de energie ce se
revarsa din crestet sub forma de stropi.
Acelasi lucru poate fi resimtit si ca o
presiune in crestet, ca si cum cineva va
apasa puternic cu degetul in varful
capului. Dupa cum am mentionat la pct.
1, am simtit descarcari imense de
energie prin crestetul capului. Inainte
simtisem o presiune mai generalizata,
ca si cum capul meu ar fi fost prins intro
menghina blanda. Un barbat imi
spunea ca isi simtea parul ridicandu-se
pe ceafa si ca avea piele de gaina pe tot
corpul.
Sfat. Nu aveti de ce sa va alarmati. Ceea
ce experimentati este o deschidere a
chakrei din varful capului. Senzatiile
inseamna ca va deschideti pentru a
primi energia divina.
3. Valuri neasteptate de emotie:
plangeti din senin. Va simtiti foarte
nervosi sau suparati din nimic. Va
simtiti in mod inexplicabil deprimati.
Apoi - foarte fericiti. Ca intr-un
montaigne russe emotional. Deseori
exista o presiune sau simtiti emotiile
concentrandu-se in zona chakrei inimii
(in capul pieptului). Zona nu trebuie sa
fie confundata cu inima insasi, care se
afla in stanga chakrei inimii.
Sfat. Acceptati-va sentimentele asa cum
vin si lasati-le sa treaca. Mergeti direct
in chakra inimii si simtiti emotia.
Extindeti emotia catre toate campurile
voastre si respirati adanc din stomac in
sus spre piept. Constientizati ce simtiti
si lasati sentimentul sa se evapore de la
sine. Nu va orientati emotiile spre
nimeni. Va faceti curatenie in trecut.
Daca aveti nevoie de ajutor, spuneti cu
voce tare ca intentionati sa eliberati
toate acetee probleme vechi si cereti
Puterii Superioare sa va ajute.Ii puteti
cere si lui Elohim sa eliberati aceste
sentimente usor si cu blandete. Fiti
recunoscatori ca trupul vostru elimina
aceste emotii si nu le pastreaza
inauntru, unde v-ar putea face rau. O
sursa sustine ca depresia este legata de
capacitatea de a renunta la relatii,
activitati etc. care nu ni se mai potrivesc
noua si frecventelor noastre. Cand ne
simtim vinovati ca am lasat aceste
relatii sa se duca, depresia ne ajuta sa
tratam aceasta durere.
4. Probleme “vechi” par sa se intoarca:
dupa cum am descris mai sus, iar
oamenii cu care le avem de rezolvat
(sau clone ale acestora) ne apar in
viata. Probleme de incheiere. Sau poate
sunt de rezolvat probleme legate de
aprecierea de sine, abundenta,
creativitate, vicii etc. Resursele sau
oamenii de care aveti nevoie pentru a
rezolva aceste probleme vor incepe sa
apara in viata voastra.
Sfat. Ca si la pct. 3. In plus, nu va
implicati prea tare in analiza acestor
probleme. Daca le analizati prea de
aproape, puteti fi absorbiti in reluarea
lor ciclica, fara sfarsit, la niveluri din ce
in ce mai profunde. Cautati ajutor
specializat daca aveti nevoie si treceti
mai departe. Nu incercati sa le evitati
sau sa va deziceti de ele. Primiti tot
ceea ce vi se intampla, multumiti pentru
ajutorul pe care vi-l aduce si mergeti
mai departe. Multumiti Puterii voastre
Superioare pentru ca va da posibilitatea
sa eliberati aceste probleme. Amintitiva:
nu doriti ca toate aceste probleme
sa va ramana fixate in corp!
5. Schimbari ale greutatii corporale:
cresterea greutatii corporale a
populatiei din SUA este fenomenala. Ne
ingrasam de multe ori din cauza fricilor
pe cale le-am reprimat si care acum ies
la suprafata pentru a fi vindecate.
Reactionam prin construirea unei
aparari. Incercam, de asemenea, sa ne
fixam, sa ne crestem masa de rezistenta
in fata frecventelor crescute din corp.
Sfat. Nu va speriati, acceptati-o ca un
simptom al locului in care va aflati
pentru moment. Veti pierde/castiga
greutate atunci cand toate temerile vor
fi integrate. Eliberati-va de anxietatea
legata de asta. Atunci veti putea sa
castiga/pierdeti in greutate cu usurinta,
in cele din urma. Faceti miscare. Inainte
de a manca incercati urmatoarele:
asezati-va masa frumos, intr-un loc
placut. Aprindeti o lumanare. Bucurativa
de felul in care arata mancarea.
Puneti-va palma mainii dominante pe
inima si binecuvantati mancarea.
Spuneti-i corpului vostru ca veti folosi
mancarea pentru a-l hrani din plin, dar
ca nu veti folosi mancarea pentru a va
satisface foamea emotionala. Apoi,
treceti mana de la stanga la dreapta
peste mancare si binecuvantati-o. S-ar
putea sa simtiti ca mancarea pare calda,
chiar daca ea este in realitate rece. Imi
place sa ma gandesc ca mancarea este
buna pentru mine atunci cand o simt in
palma calda si hranitoare. Am observat,
de asemenea, ca, atunci cand exersez
binecuvantarea mancarii, nu mai
mananc la fel de mult. Este important sa
nu renunti daca ai uitat cumva sa
binecuvantezi masa inainte de a manca.
Daca am uitat si aproape am terminat
de mancat, binecuvintez mancarea
oricum. In felul asta imi pastrez
obiceiul. Un alt lucru pe care il puteti
face este sa ramaneti prezenti in timp
ce mancati - sa nu va uitati la televizor
sau sa cititi. Bucurati-va din inima de
binecuvantarea ce va este pusa in fata.
6. Schimbari in obiceiurile alimentare:
pofte neobisnuite si alegeri ciudate. Unii
isi dau seama ca nu le mai e la fel de
foame ca inainte. Sau, din contra, sunt
mai flamanzi.
Sfat. Nu negati ceea ce corpul vostru va
cere. Daca nu sunteti siguri, puteti face
incercari pentru a descoperi ce anume
va cere corpul. Incercati, de asemenea,
binecuvantarea mancarii, asa cum am
descris-o mai sus, la pct. 5.
7. Intoleranta la mancare, alergii pe
care nu le-ati mai avut inainte: pe
masura ce cresteti spiritual, deveniti din
ce in ce mai sensibili la ceea ce va
inconjoara. Corpul va va spune ce nu
mai tolereaza, ca si cum si el ar
indeparta ceea ce nu ii mai trebuie. S-ar
putea sa va curatati de toxine. Unii
oameni descopera ca au deseori gura
incarcata cu reziduuri albicioase, asa
cum au alergatorii la sfarsitul unei
curse.
Sfat. Un acupuncturist mi-a spus ca
aceasta pelicula poate fi indepartata
daca ne clatim gura cu ulei de masline
presat la rece timp de 10-15 minute
(aveti mare grija sa nu il inghititi) si
apoi scuipam uleiul in toaleta, nu in
chiuveta, pentru ca toxinele care se
evacueaza nu trebuie sa ajunga in
chiuveta. Spalati dintii si faceti acelasi
lucru. Apoi spalati periuta de dinti (stiu
ca e cam scarbos, dar da rezultate).
8. Amplificarea simturilor. Cresterea
sensibilitatii
8a. Vederea: vedere incetosata;
obiectele par sa tremure. Vedem
particule stralucitoare, aura in jurul
oamenilor, plantelor, animalelor si
obiectelor. Unii vad obiecte, care inainte
erau opace, ca fiind transparente. Cand
inchideti ochii nu mai vedeti intuneric, ci
rosu. Se pot vedea cu ochii inchisi si
forme geometrice, culori puternice sau
imagini. Culorile par mult mai puternice:
cerul pare asemeni otelului si iarba este
de un verde extraordinar. Deseori sunt
vizibile retele care strabat solul. Pe
masura ce deveniti mai sensibili puteti
vedea forme sau contururi in aer, in
special daca in camera este
semiintuneric. Cu ochii inchisi sau chiar
deschisi, puteti vede cu coada ochiului
forme albe. (Acestia va sunt ghizii.)
Sfat. Vederea vi se schimba sub multe
aspecte: experimentati noi modalitati de
vedere. Aveti rabdare. Orice se
intampla, nu va temeti! Vederea
incetosata poate fi indepartata prin
cascat.
8b. Auzul: se poate imbunatati sau
poate slabi. O data am crezut ca trebuie
sa ies de pe sosea, atat de puternic
amplificat era sunetul cauciucurilor pe
asfalt. Alte simptome includ zgomote
auzite in cap, bipuri, tonuri, muzica sau
sunete electronice. Altii au ceea ce se
numeste audio dislexie: nu intelegi
intotdeauna ce pun oamenii, ca si cum
nu mai poti intelege propria limba. Unii
aud voci ciudate in somn, ca si cum
cineva ar sta aplecat asupra lor. Puteti
fie sa cereti acestor prezente sa plece,
fie sa il rugati pe Arhanghelul Mihail sa
rezolve situatia. Din nou, nu aveti de ce
sa va speriati.
Sfat. Lasti-va in voia celor ce se
intampla. Lasati sa patrunda. Ascultati.
Urechile voastre se adapteaza noilor
frecvente.
8c. Simtul mirosului, al pipaitului si/sau
al gustului - exacerbate: am observat ca
acum simt mirosul si gustul aditivilor
chimici in anumite mancaruri intr-o
maniera clar neplacuta. Alte mancaruri
au un gust absolut minunat. Pentru unii
oameni, aceste exacerbari sunt atat
placute, cat si tulburatoare. S-ar putea
sa simtiti miros de flori din cand in
cand. Multi mistici au experimentat
asta.
Sfat. Bucurati-va de aceasta senzatie!
9. Eruptii pe piele: mancarimi, cucuie,
acnee, urticarie, zona zoster. Supararea
poate produce eruptii in jurul gurii si pe
barbie. Am avut dermatita pe
extremitati luni de zile, ceea ce a insotit
vindecarea unui episod din trecut. Cand
am reusit sa rezolv in mare parte
respectiva situatie, boala a cedat.
Sfat. S-ar putea sa eliminati toxine si sa
va aduceti emotiile la suprafata. Daca
aveti o problema de eliberat si incercati
sa o reprimati, pielea va va exprima
aceasta problema pana cand va veti
procesa emotiile. Incercati sa rezolvati
tema pe care o aveti.
10. Episoade de energie intensa: care va
fac sa sariti din pat direct in actiune.
Aceste perioade sunt urmate de
perioade de letargie si oboseala.
Oboseala urmeaza de obicei
schimbarilor majore. Este o perioada de
integrare, asa ca lasati-o sa se
intample!
Sfat. Lasati-va purtati de natura
energiei. Nu va impotriviti. Fiti
intelegatori cu voi insiva. Trageti un pui
de somn daca va simtiti obositi. Scrieti
un roman daca va simtiti prea plini de
energie pentru a putea dormi. Folositi
avantajele acestui tip de energie.
11. Schimbari in rugaciune sau
meditatie: nu mai simtiti aceleasi
senzatii ca inainte. Nu mai
experimentati acelasi mod de contact cu
Spiritul. Aveti dificultati in concentrare.
Sfat. S-ar putea sa intrati acum mult
mai rapid si constant in contact cu
Spiritul si din aceasta cauza senzatia
perceputa este alta. Va veti adapta
acestei noi trairi. Acum ganditi si
actionati in parteneriat cu Spiritul in
majoritatea timpului. S-ar putea ca
perioadele de meditatie sa se scurteze.
12. Supraincarcari: dintr-o data sunteti
incalziti din crestet pana in talpi. Este o
senzatie de moment, dar nu este
confortabila. Din contra, unii oameni sau
simtit dintr-o data foarte reci. Am
experimentat ambele senzatii. De
curand am inceput sa simt valuri sau
curenti de energie care trec prin mine.
Cateodata, energia pare atat de
puternica cand imi patrunde in corp
incat simt un pic de greata. Dar, daca
ma gandesc la energie ca fiind divina si
imi eliberez frica, ma simt minunat si
ma bucur de aceasta senzatie. Daca esti
un lucrator cu energiile, s-ar putea sa fi
observat caldura care iti trece prin
maini ca fiind cu mult mai puternica.
Asta este bine.
Sfat. Daca nu va simtiti bine, cereti
Puterii Supreme ca, daca este pentru
binele vostru superior, sa
coboare/creasca temperatura putin.
13. O gama de manifestari fizice: dureri
de cap, dureri de spate, dureri de gat,
simptome asemanatoare gripei (se
numeste gripa vibrationala), probleme
digestive, spasme sau crampe
musculare, accelerarea ritmului inimii,
dureri in piept, schimbari de libido,
amorteala sau durere in membre,
vocalizari involuntare sau miscari
neasteptate. Unii dintre noi
experimentam boli vechi, din copilarie,
care apar pentru scurt timp pentru a fi
vindecate.
Sfat. Amintiti-va sa cereti ajutorul unui
medic daca este nevoie. Daca ati stabilit
ca nu este o boala, relaxati-va si
intelegeti ca este numai o stare
temporara.
14. Aratati mai tineri: uraaa! Pe masura
ce clarificati problemele emotionale si
va eliberati limitele credintei si scapati
de bagajul greu din trecut, sunteti mai
usori. Frecventa voastra este mai inalta.
Va iubiti pe voi si viata mai mult.
Incepeti sa semanati cu persoana
perfecta care sunteti cu adevarat.
15. Vise pline de viata: cateodata, visele
sunt atat de reale incat va treziti
confuzi. S-ar putea sa aveti vise lucide,
in care detineti controlul. Multe vise pot
fi mistice sau poarta mesaje pentru voi.
Si, in anumite vise, stiti pur si simplu ca
nu visati, ca se intampla ceva ce este,
intr-un fel, real.
Sfat. Va veti aminti ceea ce este
important sa va amintiti. Nu fortati
nimic si, in primul rand, nu va speriati!
16. Evenimente care va schimba viata
major: moarte, divort, schimbarea
locului de munca, a statutului la locul de
munca, pierderea caminului, boala,
si/sau alte catastrofe; cateodata mai
multe astfel de evenimente simultan.
Forte care va fac sa incetiniti, sa
simplificati, sa schimbati, sa
reexaminati cine sunteti si ce inseamna
viata pentru voi. Forte pe care nu le
puteti ignora. Forte care va fac sa
renuntati la atasamente. Forte care va
trezesc sentimentul de dragoste si de
compasiune fata de tot ceea ce va
inconjoara.
17. O dorinta de a iesi din tiparele
restrictive, di slujbe care va secatuiesc,
din stiluri de viata epuizante, de a scapa
de oameni sau situatii toxice: simtiti o
nevoie foarte puternica de a va gasi
acum pe sine si scopul vietii voastre.
Doriti sa fiti creativi si liberi sa fiti cei
care sunteti cu adevarat. S-ar putea sa
fiti atrasi de arte si natura. Veti dori sa
va eliberati de aglomeratia creata de
lucruri sau oameni care nu va mai sunt
de folos.
Sfat. Faceti-o!
18. Confuzie emotionala si mentala:
sentimentul ca trebuie sa va puneti
viata in ordine pentru ca este „varza”.
Dar, in acelasi timp, va simtiti haotici si
fara putere de concentrare. Vedeti pct.
45.
Sfat. Ascultati-va inima si propriul
discernamant va veni.
19. Introspectie, singuratate si pierdere
a interesului fata de activitatile mai
extravertite: aceasta etapa i-a surprins
pe multi indivizi extravertiti, care se
vedeau pe sine mult mai deschisi si
implicati. Ei spun: ”Nu stiu de ce, dar nu
imi mai place sa ies la fel de mult ca
inainte.”
20. Explozii de creativitate: primiti
imagini, idei, muzica si alte inspiratii
creatoare, deseori intr-un ritm
coplesitor.
Sfat. Cel putin inregistrati aceste
inspiratii, pentru ca Spiritul va vorbeste
despre felul in care va puteti atinge telul
si puteti contribui la vindecarea
planetei.
21. Perceptia timpului ca fiind accelerat:
vi se pare astfel pentru ca au aparut
atatea schimbari in viata intr-un ritm
nemaintalnit. Numarul schimbarilor
pare sa fie in crestere.
Sfat. Daca va impartiti ziua in intalniri si
segmente de timp, aceasta mareste
sentimentul de accelerare. Puteti
incetini timpul relaxandu-va in
momentul prezent si acordand atentie la
ceea ce e la indemana, fara sa anticipati
ce va fi in viitor. Incetiniti si spuneti-va
ca aveti destul timp. Cereti Puterii
voastre Supreme sa va ajute. Pastrativa
concentarea pe prezent. Incercati sa
curgeti de la o activitate la alta. Fiti
atenti la ghidarea voastra interioara.
Puteti sa extindeti timpul si daca o
cereti. Data viitoare cand va simtiti
presati, spuneti: „Timpule, dilata-te, te
rog. Am nevoie de un ragaz mai mare
pentru...” si apoi relaxati-va.
22. Sentimentul ca ceva este in aer: este
o senzatie ca ceva urmeaza sa se
intample. Aceasta poate crea anxietate.
Sfat. Nu aveti de ce sa va ingrijorati.
Lucrurile se intampla, cu siguranta, dar
anxietatea nu va creeaza decat
probleme. Toate gandurile voastre, fie
ele pozitive, fie negative, sunt
rugaciuni. Nu aveti de ce sa va temeti.
23. Nerabdare. Stiti despre ce e vorba,
dar totusi nu va puteti opri. Vreti sa va
apucati imediat de ceea ce urmeaza sa
faceti. Incertitudinea nu este comoda.
Sfat. Invatati sa traiti cu incertitudinea,
stiind ca nimic nu vi se intampla daca nu
sunteti pregatiti. Nerabdarea este in
realitate o lipsa de incredere, in special
incredere in Puterea voastra Suprema.
Cand va concentrati asupra prezentului,
veti trai miracole - da, da... chiar si in
trafic.
24. O dorinta adanca de a gasi intelesul,
scopul, conectarea spirituala si
revelatia: probabil deveniti interesati de
latura spirituala pentru prima data in
viata, „o pofta constanta”, dupa cum
spune K.D. Lang. Lumea materiala nu va
poate satisface aceasta pofta.
Sfat. Urmati-va inima si calea vi se va
deschide.
25. Sentimentul ca sunteti intr-un fel
diferiti: un sentiment nelinistitor ca
totul in viata voastra este nou si
modificat, ca v-ati lasat sinele vechi
undeva in urma. Asa ati si facut. Sunteti
mai mareti decat v-ati putea imagina. Si
inca nu s-a terminat!
26. Apar peste tot „profesori” care sa va
ajute pe calea spirituala: oameni, carti,
filme, evenimente, Mama Naturaetc.
Profesorii pot aparea fie pozitivi, fie
negativi daca sunteti prinsi in gandirea
polara, dar, din perspectiva
transcendenta, ei sunt mereu perfecti.
Apropo, niciodata nu primim mai mult
decat putem duce. Fiecare provocare ne
da ocazia sa ne aratam maiestria in felul
in care o depasim.
27. Gasiti o „cale spirituala”care are
rost pentru voi si care „va vorbeste” la
cele mai profunde niveluri: dintr-o data,
capatati o viziune pe care nu ati avut-o
inainte. Aveti o sete acuta de
cunoastere. Cititi, impartasiti cu ceilalti,
puneti intrebari si patrundeti din ce in
ce mai adanc in aflarea adevarului cu
privire la cine sunteti si de ce va aflati
aici.
28. Treceti prin experienta invatarii si
prin problemele personale intr-un ritm
foarte rapid: simtiti ca, intr-un fel, toate
va sunt pregatite spre a fi rezolvate
rapid.
Sfat. Reamintiti-va mereu ca lucrurile vi
se intampla atunci cand sunteti gata sa
fiti vindecat. Nu mai devreme. Ocupativa
de orice vi se intampla cu curaj si
veti depasi totul foarte repede.
29. Prezente invizibile: aici e vorba de
„bau-bau”. Unii oameni descriu senzatia
pe care o au ca sunt inconjurati noaptea
de prezente si ca in unele cazuri chiar
sunt atinsi si li se vorbeste. De cele mai
multe ori se trezesc brusc. Unii simt ca
trupul sau patul vibreaza. Vibratiile sunt
provocate de modificarile energetice
care au loc dupa purificarea
emotionala.
Sfat. Aceasta este o tema sensibila, dar
s-ar putea sa va simtiti mai bine daca va
binecuvantati patul si spatiul din jurul
acestuia inainte de culcare. Eu sunt
convinsa ca sunt inconjurata de cele mai
minunate entitati spirituale in timpul
somnului si sunt intotdeauna in
siguranta prin grija Domnului.
Cateodata, oricum, ma simt si eu
speriata si atunci il chem pe
Arhanghelul Mihail sau pe Arhanghelul
Uriel. Nu ma pedepsesc pentru ca mi-e
cateodata frica. Ma iert pentru ca nu
sunt intotdeauna perfecta la ora 3.30
dimineata.
30. Prevestiri, viziuni, iluzii, numere si
simboluri: vedeti lucruri care au o
importanta spirituala pentru voi.
Observati cum anumite numere va apar
in mod repetat. Totul poarta un mesaj
daca va faceti timp sa priviti cu atentie.
Imi place tare mult experienta „primirii
mesajelor”. E distractiv!
31. Integritate crescuta: va dati seama
ca este momentul sa va cautati si sa va
spuneti adevarul. Dintr-o data, vi se
pare foarte important sa deveniti mai
autentici, mai voi insiva. S-ar putea sa
trebuiasca sa spuneti nu unor oameni
carora ati cautat sa le faceti pe plac in
trecut. S-ar putea sa gasiti intolerabil sa
mai ramaneti intr-o casnicie, la un loc
de munca sau, pur si simplu, intr-un loc
care nu reprezinta ceea ce sunteti. Veti
putea afla si ca nu aveti unde sa va
ascundeti, ca nu mai puteti pastra
secrete. Cinstea devine foarte
importanta in toate relatiile voastre.
Sfat. Ascultati-va inima. Daca intuitia
voastra va spune sa nu faceti ceva, luati
atitudine. Spuneti nu. Si, binenteles,
spuneti da lucrurilor care va atrag.
Trebuie sa riscati sa ii suparati pe
ceilalti, fara sa va invinovatiti, pentru a
putea atinge independenta spirituala.
32. Armonia cu anotimpurile si ciclurile:
deveniti din ce in ce mai acordati cu
anotimpurile, cu fazele Lunii si cu
ciclurile naturale. Deveniti mai
constienti de locul vostru in lumea
naturala. Sunteti mai puternic conectati
cu Pamantul.
33. Defectiuni electrice si mecanice:
cand sunteti in preajma se intampla ca
becurile sa palpaie, computerul sa se
blocheze sau radioul sa aiba paraziti.
Sfat. Chemati-va ingerii, ghizii sa
rezolve problema sau puneti un camp de
protectie de lumina in jurul aparatului.
Inconjurati-va masina cu lumina.
Radeti.
34. Cresterea numarului de coincidente
si de mici miracole: cautati aceste
aspecte.
Sfat. Coincidentele va spun ca sunteti pe
directia cea buna sau ca faceti alegeri
corecte. Onorati aceste indicii si nu va
veti rataci. Spiritul foloseste
coincidentele pentru a comunica cu voi.
Atunci incepeti sa experimentati
miracole zilnic. Vedeti pct. 30.
35. Cresterea capacitatilor intuitive si
stari modificate de constienta: va
ganditi la cineva si intalniti imediat
persoana respectiva. Mai multe
coincidente. Aveti viziuni bruste despre
tipare sau evenimente din trecut.
Clarviziune, experiente extracorporale
si alte fenomene paranormale.
Senzitivitate sporita si cunoastere.
Constiinta propriei esente si a celorlati.
Channeling cu ingerii si cu energii ale
constiintei Christice.
36. Comunicare cu Spiritul: contacte cu
ingerii, spirite, ghid si alte entitati
divine. Channeling. Din ce in ce mai
multi oameni par sa intalneasca astfel
de ocazii. Va simtiti inspirati si
manifestati inspiratia in forma scrisului,
a picturii, a ideilor, a comunicatiei, a
dansului etc.
37. Sentimentul Unimii cu toate: o
experienta directa a Intregului.
Constiinta transcendenta. Sunteti
inundati de compasiune si dragoste
pentru toate formele vietii. Detasare
plina de compasiune sau dragoste
neconditionata pentru toate. Este ceea
ce va ridica la niveluri superioare ale
constiintei si fericirii.
38. Momente de fericire si beatitudine:
un sentiment adanc de pace pentru ca
stiti ca nu sunteti niciodata singuri.
39. Integrare: deveniti emotional,
psihologic, fizic si spiritual mai puternici
si mai clari. Va simtiti aliniati cu Sinele
vostru Superior.
40. Traiti cu un scop: stiti ca faceti in
sfarsit ceea ce ati venit sa faceti pe
Pamant. Apar noi calitati si daruri, in
special legate de vindecare.
Experientele voastre de viata si de
munca converg acum si capata un sens.
In sfarsit, le puteti folosi pe toate.
Sfat. Ascultati-va inima. Pasiunea va
conduce acolo unde trebuie sa ajungeti.
Mergeti in voi si intrebati-va Puterea
Suprema: ”Ce vrei sa fac?”. Dati atentie
coincidentelor. Ascultati.
41. Va simti mai aproape de plante si
animale: pentru anumiti oameni,
animalele par sa fi devenit mai „umane”
in comportament. Animalele salbatice
nu mai sunt atat de speriate. Plantele
raspund la dragostea si atentia voastra
mai mult ca oricand. Unele chiar au
mesaje pentru voi.
42. Vedeti fiinte din alte dimensiuni:
valul dintre dimensiuni este foarte
subtire, asa ca nu este de mirare.
Ramaneti in propria suveranitate.
Sunteti mai puternici decat v-ati
imaginat vreodata, asa ca nu dati
atentie fricii. Rugati-va ghizii sa va
ajute sa nu cadeti prada fricii.
43. Vedeti adevarata forma a unei
persoane sau ii vedeti pe cei dragi cu o
alta fata: o viata trecuta sau o viata
paralela.
44. Manifestare fizica mult mai rapida si
eficienta a gandurilor si dorintelor.
Sfat. Monitorizati-va gandurile. Toate
gandurile sunt rugaciuni. Aveti grija ce
cereti!!!
45. Incetosarea emisferei stangi:
abilitatile voastre paranormale,
cunoasterea intuitiva, sentimentul de
compasiune, abilitatea de a va
experimenta propriul corp, viziunile,
expresivitatea pornesc din emisfera
dreapta a creierului. Pentru ca aceasta
emisfera sa se poata dezvolta din plin,
emisfera stanga trebuie sa isi reduca
putin activitatea. In mod normal,
emisfera stanga este raspunzatoare de
ordine, organizare, structura, secventa
lineara, analiza, evaluare, precizie,
concentrare, rezolvarea problemelor de
matematica si deseori domina emisfera
dreapta, care este mai putin pretuita.
Ce rezulta sunt pierderile de memorie,
asezarea cuvintelor in ordine incorecta,
incapacitatea de a citi un timp mai
indelungat, incapacitatea de
concentrare, uitarea a ceea ce aveati de
spus, nerabdarea cu formele lineare de
comunicare (forma scrisa sau audi),
sentimentul de distantare, de
imprastiere, pierderea interesului in
cercetare sau in informatiile prea
complexe, sentimentul ca sunteti
bombardati cu cuvinte, vorbe si
informatie si o lehamite de scris.
Cateodata va simtiti prosti si fara
interes in analize, discutii intelectuale
aprinse sau investigatii.
Pe de alta parte, s-ar putea sa va simtiti
atrasi de imaginile video, de revistele cu
poze, de lucrari de arta, filme, muzica,
sculptura, pictura, sa fiti cu alti oameni,
sa dansati, sa gradinariti, sa mergeti
sau alte forme cinetice de exprimare. Sar
putea sa cautati continutul spiritual,
chiar science fiction.
Sfat. S-ar putea sa descoperiti ca, daca
va lasati inima si emisfera cerebrala
dreapta sa va conduca, emisfera stanga
se va activa corespunzator pentru a va
sprijini. Si la un moment dat ne vom
echilibra, invatand sa folosim cu
maiestrie ambele emisfere.
46. Ameteala: asta se intampla cand nu
suntem „ancorati”. Poate tocmai ati
lamurit o mare problema emotionala si
corpul se ajusteaza la o stare mai
„usoara”.
Sfat. Ancorati-va mancand proteine.
Cateodata, mancarea de consolare este
binevenita. Nu faceti nicio mancare
buna sau rea pentru voi. Folositi
indrumarea proprie pentru ca sa stiti de
ce aveti nevoie in orice moment dat.
Scoateti-va pantofii si stati cu picioarele
goale in iarba pentru cateva minute.
47. Caderi, mici accidente, rupturi de
oase: corpul vostru nu este ancorat sau
poate viata voastra este dezechilibrata.
Sau, s-ar putea ca al vostru corp sa va
spuna sa o luati mai incet, sa examinati
anumite aspecte ale vietii sau sa
vindecati anumite probleme.
Intotdeauna este un mesaj. Cand mi-am
rupt recent glezna, am inteles ca ea a
preluat ceea ce eu refuzam sa iau in
seama, adica toate cele de mai sus.
Sfat. Pastrati legatura cu Pamantul
scotandu-va pantofii si stand cu
picioarele in iarba sau, mai bine,
intinzandu-va pe iarba fara patura.
Simtiti Pamantul sub voi. Iesiti in
natura. Incetiniti si priviti in jur cu
atentie. Fiti constienti de ceea e faceti si
cum faceti. Simtiti sentimentele atunci
cand apar. Stati in prezent. Invaluiti-va
in lumina albastra atunci cand va simtiti
nesiguri.
48. Palpitatii: o inima care palpita
indica, de obicei, o inima care se
deschide. Dureaza numai cateva clipe si
inseamna ca inima se reechilibreaza
dupa o eliberare emotionala. Am avut
un episod care m-a inspaimantat: m-am
trezit la miezul noptii cu inima batandumi
puternic. Am crezut ca pur si simplu
imi va iesi din piept. S-a intamplat o
singura data si a fost, din cate am
inteles, o mare deschidere a chakrei
inimii. Am fost totusi la control. Nu am
nimic la inima.
Sfat. Amintiti-va ce v-am spus despre
consultul medical atunci cand este
nevoie. Consultati-va medicul pentru
orice situatie in care nu va simtiti bine.
49. Crestere rapida a parului si a
unghiilor: corpul foloseste mai multe
proteine. Pacat ca nu putem spune
corpului si unde sa creasca si unde nu!
(Sau putem? Hmm...)
50. O dorinta de a ne gasi sufletul
pereche sau flacara geamana: dorim
mai mult decat oricand inainte o relatie
care sa corespunda celui care suntem.
Sfat. Adevarul este ca trebuie sa fim
genul de persoana pe care dorim sa o
atragem. Trebuie sa ne iubim pe noi si
locul in care ne aflam inainte de a putea
atrage un partener „perfect”. Munca
incepe acasa. Eu cred ca functioneaza in
felul urmator: tineti dorinta pentru
aceasta persoana in inima, dar fara
atasamente. Asteptati-va ca intr-o zi sa
intalniti pe cineva care este mai potrivit
pentru voi, dar nu pastrati nici o
asteptare privind cine este aceasta
persoana si cand se va intampla acest
lucru. Concentrati-va in a va pune
ordine in viata si fiti genul de persoana
care vreti sa fiti. Fiti fericit acum.
Bucurati-va de viata. Apoi veti vedea...
51. Amintirile ies la suprafata: amintiri
ale corpului, amintiri suprimate, imagini
ale vietilor anterioare si/sau ale vietilor
paralele. Ne vindecam si ne integram in
sine, astfel incat este de asteptat sa
avem astfel de experiente.
Sfat. Retineti ca e mai bine sa va
reamintiti doar ce va vine in minte.
Lasati restul in pace, nu analizati nimic
in profunzime (pentru ca veti fi prinsi in
capcana buclelor infinite ale diferitelor
probleme) si simtiti ceea ce aveti de
simtit pe masura ce apar respectivele
sentimente. Cereti ajutorul ghizilor
vostri.
Autor necunoscut,
dar caruia ii multumim
Friday, August 20, 2010
Cioplitorul de stele
Cioplitorul de stele
Se spune ca departe, incit si gindului ii era greu sa ajunga pina acolo, traia un cioplitor de stele.
Numele lui era AIN. Lui i se daruise la nastere un har fara de seaman: sa ciopleasca ca nimeni altul. Si, pentru ca
miinile lui ii erau atit de maiestre s-a hotarit ca el sa ciopleasca stele. De mii de ani, Ain cioplea si faurea stele asa
cum sufletul ii soptea si, tot ce miinile atingeau, era neasemuit.
Iar stelele nu erau facute nici din marmura, nici din pietrele pretioase cunoscute pe pamint. Stelele erau cioplite de
Ain din Lumina. Cerul devenea pe zi ce trece tot mai frumos - asemeni unei gradini inflorite.
Fiecare stea cioplita de Ain avea un sunet. Bolta Cerului devenise o simfonie divina si fiecare stea avea parfumul ei.
Asa ca cine se plimba pe cararile Cerului, devenea pe nesimtite mai bun, mai iubitor si mai drept, pentru ca
frumusetea - care il inconjura din toate partile - ii transforma inima.
Ain isi avea atelierul pe o stea care stralucea ca o nestemata si al carui izvor se afla in mina Creatorului. Fiecare zi
care trecea era o bucurie pentru el, pentru ca in fiecare zi miinile lui modelau Lumina, dindu-i forma unei stele.
Dar veni o zi in care miinile lui nu mai cioplira nimic si Ain se simti trist si singur. Ii lipsea ceva… Degeaba incercara
stelele sa-l incinte. Ain ii privea pe toti cu iubire, dar ochii ii erau tot mai tristi, iar miinile ii erau neputincioase.
Intr-o noapte, a fost trezit de o melodie cum nu mai auzise. Isi duse mina la piept, unde simtea o arsura si-si dadu
seama ca inima ii era cea care murmura melodia aceea nemaiauzita.
O caldura nedefinita se zbatea in adincul fiintei sale. Nelinistit, lua dalta si se apuca de lucru. Alese cu atentie
Lumina cea mai stravezie si incepu sa ciopleasca o stea. Dar lucrul nu-l multumea. Nu reusea sa faca ce sufletul lui
tinjea. Simti ca inima il doare atit de tare, incit isi duse miinile acolo, incercind sa-si aline durerea. Causul palmelor
i se umplu de o Lumina mai scinteietoare decit roua soarelui. Ain se trezi ca tine in mina o bucatica din inima lui.
Miinile se grabira sa ciopleasca Lumina aceea vie, tulburatoare. Dar, ciudat! In loc sa ciopleasca o stea, asa cum le
invatase Ain, miinile cioplira… o fata, cu ochii migdalati si parul numai inele! O fata cum numai dorul inimii lui putea
naste.
Ain o privea tulburat si ochii i se umplura de lacrimi cind o simti vie. Era facuta din sufletul lui! Si un cer inflori in el
cind ii auzi glasul.
--E bine aici la tine!
--Vei ramine cu mine?
--Desigur, doar sint o parte din tine si dorul tau m-a chemat! Dar, pentru inceput trebuie sa-mi dai un nume.
--Un nume… O sa-ti spun AMENA!
--Amena! Spuse ea, luindu-l de mina. De acum vom fi mereu impreuna, hotari ea.
Din clipa aceea, pentru Ain, viata incepu sa curga ca un riu de munte. Fiecare zi care incepea devenea un dans al
zinelor. Nimic nu i se parea mai frumos ca glasul fetei, ca zimbetul ei. Mergeau peste tot impreuna, el invatind-o
potecile Cerului, unde puteau asculta muzica cerului si puteau sta de vorba cu sufletele lor.
--Priveste! De ce curcubeul are atitea culori?
--Sint doar sapte, Amena. Si fiecare culoare e de fapt o poarta catre o alta lume.
Pentru citeva clipe raminea tacua, adincindu-se in privirea lui nesfirsita. De unde sa stie ea ca fiecare culoare a
curcubeului era un alt univers, care la rindul lui era o treapta care te aducea mai aproape de Lumina Luminilor,
dupa care oricare suflet era insetat?
Ain era fericit, iar lucrul miinilor sale se desavirsea pe masura negraitei sale fericiri. Impreuna au mers si in
Gradina Ingerilor, unde aleile erau pavate cu pietre pretioase, care mai de care mai sclipitoare. Toti ingerii venisera
sa o vada si sa se bucure de zimbetul ei. Chiar Ingerul Blindetii i-a daruit un mugure de floare, iar Ingerul
Frumusetii i-a sarutat ochii – sa-i straluceasca mereu. Si, pina la urma, ingerii ii tesura o rochie din fir de stea, cum
nu se mai vazuse niciodata. Amena mai invata sa impleteasca prima ei coroana din flori celeste. Iar ca bucuria sa-i
fie deplina, ingerii o lasara sa faca doua bratari din cele mai frumoase flori: una si-o puse pe mina ei, iar cealalta o
prinse pe mina cioplitorului.
--Acum nu o sa ne pierdem niciodata. Bratarile noastre surori au sa ne tina mereu impreuna!
Ain zimbise, imbratisind-o: cum s-ar putea pierde, cind nu se desparteau niciodata? Pina noaptea tirziu, Amena ii
povesti tot ce vorbise cu ingerii, tot ce o invatasera si ii aratasera.
--Ingerii stiu atit de multe! M-au invatat frumusetea din orice lucru. M-au suit in virful pomului cu fructe de aur si
am putut vedea cele doua poteci de taina: poteca binelui si poteca raului. Acum stiu sa le deosebesc! Iar Ingerul
Nevinovatiei mi-a spus…
--Ce ti-a spus, Amena?
Dar ea adormise ostenita de atitea intimplari.
Privirea ii aluneca pe bratara impletita din flori celeste. Ar putea-o pierde vreodata? O singura primejdie ar fi fost…
Groapa Neagra! De fapt nimeni nu stia ce se putea intimpla daca te inghitea gura ei. Dar in mod sigur ceva
inspaimintator, caci nici unul din cei care cazusera acolo nu se mai intorsesera.
Dar, de ceea ce se temea, se intimpla. Intr-una din zile, pe cind hoinarea singura, prinsa de vraja norilor
stralucitori, Amena nu lua seama ca se indepartase si ca era pe un drum pe care Ain nu o dusese niciodata. Si,
tocmai cind se lasase prinsa de imbratisarea norilor, calca chiar in virtejul negru al Gropii, care o inghiti intr-o clipa.
Cuprinsa de bezna ce o purta tot mai adinc, Amena incerca sa ceara ajutor, strigindu-l pe Ain, insa nimeni nu o
putea auzi. Striga pina cind isi pierdu constiinta. Se trezi intr-un loc ciudat, dar… negrait de frumos.
Amena ajunsese pe Pamint, in Tara Negraita, despre care se auzise si in cerurile inalte, atit de frumoasa era!
Frumusetea ei nu putea fi cuprinsa in cuvinte; si mai avea o melodie a ei, un Cintec al Slavei, pe care cine il auzea
o data nu il mai putea uita nicicind.
Amena se ridica in picioare si nu apuca sa faca doi pasi, cind auzi doi vulturi:
--Priviti, a cazut din stele! Vino cu noi la Stinca Soimului, la adunarea Reginei!
Linga stinca se inalta un pom semet, in care se aflau o mie si una de regine, micute, cit sa le prinzi in palma, cu
rochite fosnitoare si coronite scinteind de nestemate si avind fiecare in mina cite un sceptru de argint. In mijlocul
lor statea Marea Regina.
Cu toti o priveau curiosi pe Amena, care le povestise tot ce i se intimplase de cind miinile lui Ain o cioplise din
sufletul sau si pina cind cazuse in Groapa Neagra. Au hotarit sa ramina in Tara Negraita si sa invete legile Mamei
Pamint ca sa poata fi acceptata in Imparatia Lupului Alb. Caci Lupul Alb era singurul care putea deschide Poarta
prin care fetita s-ar putea intoarce in lumea stelelor.
Acolo, in mijlocul padurilor nesfirsite, alaturi de micile zine, Amena invata despre originea cereasca a sufletului,
invata sa simta respiratia pietrei si sa-i pretuiasca truda ei de a creste. Dar, cel mai mult ii placea sa-l asculte pe
Ram, batrinul intelept, ce-o invata taina tamaduitoare a plantelor, a cuvintului, a focului…
--Priveste, Amena, nu exista planta pe Pamint care sa nu fi primit harul tamaduirii. Cel care le cunoaste taina poate
face mult bine.
--Cuvintul poate cladi lumi si poate narui imparatii. El este viata daca tisneste din inima Adevarului. De aceea
pretuieste-l ca pe un dar sfint, pentru ca el sustine Creatia.
Iar Amena invata de la Ram cum sa pastreze cuvintul in Tacere pina se umple cu putere si apoi sa vindece sufletul
celui in suferinta si, vindecindu-se sufletul, trupul pe data se intareste.
Seara tirziu, cind incepea dansul stelelor, Amena privea nesfirsirea boltii tulburata de dorul de cioplitor. Oare Ain o
cauta ? Atunci simtea mina lui Ram mingiind-o, Ram care veghea neobosit asupra ei…
--Rabdare! Aici, pe Pamint, fiecare trebuie sa invete sa astepte. Cindva drumul tau se va impleti din nou cu drumul
lui Ain. Calauza, nu uita, iti va fi intotdeauna IUBIREA!
Amena mai avea un prieten de care rar se despartea: Berbecul cu Lina de Aur din pestera lui Ram, care vorbea cu
glas omenesc si care avea darul de a vedea prin oglinda viitorului. De la el afla ca, in zilele de miine ale timpului,
intr-un tinut insorit in care traieste un Cerb Instelat, il va intilni pe cioplitor.
Si iata ca veni clipa despartirii. Era noaptea sfinta, cind poporul astepta nasterea anului. Amena era insasi
frumusetea, iar mintea sa inflorise asemenea unei flori celeste, udata de roua fara de asemuire a invataturilor
primite.
--E noaptea de vraja a lumii, Amena - spuse Marea Regina. Ai dreptul la indeplinirea unei dorinte. Te ascultam!
--As vrea sa ajung la Ain ! As vrea sa fim din nou impreuna, acolo unde se nasc stelele. Lasati-ma sa plec spre
Imparatia Lupului Alb!
--Credeam ca vei uita, ca vei ramine cu noi! Cu totii te-am indragit! Dar ai dreptate, Amena. Cum ar putea Iubirea
sa uite inceputul ei? …
--Vino, se auzi glasul abia murmurat al Inteleptului Ram. Si numai ce mina lui ii atinse umarul, ca se si trezira
amindoi in interiorul pesterii vii, in fata unei oglinzi de clestar.
--A sosit Timpul! Drumul spre Imparatia Lupului Alb se afla in fata ta. Oglinda este usa prin care vei intra in
labirintul pesterii. Nimeni nu te va insoti in intunericul pesterii. Foloseste fiecare cuvint pe care ti l-am spus si, mai
ales, nu te lasa cuprinsa de frica. Daca esti gata intra acum in oglinda din fata ta, gaseste Calea si fii fericita! Totul
sta in puterea si credinta ta!
Amena , respirind adinc, pasi in clestarul straveziu al oglinzii si fu inconjurata de bezna. Nimic care sa-i arate
drumul… Incepu sa paseasca pipaind peretii cu miinile. De sute de ori fu nevoita sa se intoarca din cotloanele
infundate. De sute de ori isi simti picioarele alunecindu-i in gol. Citeodata avea impresia ca se misca in cerc. Se
lupta cu disperarea, cu deznadejdea care-i ingrozea sufletul. Atunci il auzea pe Ram: “Nu te lasa prada lor, altfel or
sa-ti secatuiasca puterile. Fii mereu tu insati!” Fata se oprea, respira adinc si pornea mai departe.
--Doamne! Cit este de intuneric!
Intunericul este o alta forma a luminii, Amena… ii raspundea din amintire vocea blinda a lui Ram. Lacrimi fierbinti
spalara ochii Amenei. Cum sa transforma bezna in lumina? Cum?
--Cauta Lumina in tine, Amena, nu in afara ta, daca vrei cu adevarat sa o vezi si sa nu o pierzi niciodata…
Si atunci Amena se retrase in fiinta ei, asteptind miracolul regasirii luminii. Rabdarea ii fu pusa la grea incercare.
Parea a fi pierduta definitiv in bezna. Se ghemui din ce in ce mai adinc in ea, fara gind, ostenita. Dar iata ca ceva
tainic incepu a se desface in interiorul sufletului ei, trudindu-se sa iasa afara. Si munca era atit de zvircolitoare, iar
acel ceva atit de frumos, incit pe obrajii fetei incepura sa curga lacrimi si, deodata… vazu Lumina! Lumina fusese
mereu cu ea, dar ochii ei nu reusisera sa o vada pina acum. Intre ea si Lumina statuse spaima, descurajarea. Abia
acum isi dadu seama Amena ca propria ei fiinta era purtatoarea de Lumina, pentru ca din aceasta Lumina fara
seaman fusese facuta. Lumina dinlauntrul ei se revarsa in cascade vii, triumfatoare, alungind spaima si, odata cu
ea, intunericul. Iar cel care isi vede Lumina zidita in propria inima nu poate fi infrint de nimic! Si peretii labirintului
se luminau, iar calea se deschidea in fata ei fara obstacole. Strabatu pe rind sapte sali scinteind de podoabe. Si
fiecare sala o impodobea pe Amena cu o noua minune, sporindu-i frumusetea si intelepciunea.
In vremea aceasta Ain o cauta cu disperare pe Amena. Deznadejdea ii cuprinse inima. Nimic parca nu mai avea
rost in viata lui. Bucuria care ii umpluse casa odata se stinse, asa cum lumina se stinge cind apune soarele. Casa
devenise pustie ca un cring fara pasari. Ceva in fiinta lui disparuse fara veste si el isi simtea sufletul golit de
putere.
--Ar putea vorbi cu Universul, susotira doua stelute.
--Numai el l-ar putea ajuta.
Ain ridica ochii spre ele, in timp ce un licar de speranta se aprinse in inima lui. Si, fara sa stea pe ginduri, o lua la
fuga catre Palatul de Foc al Universului. Nu se opri decit in fata lui. Acesta il privi cu bunatate si intelegere.
--Stiu ce vint napraznic te-a purtat pina la mine, rosti abia soptit. Imi pare rau, dar fetita a cazut in Groapa
Neagra.
--Dumnezeule! Am pierdut-o pentru totdeauna!…
--Ain, Amena nu a murit, ci doar a ajuns pe Pamint.
--Pe Pamint? Acolo unde se nasc sufletele ca sa invete Legea?
--Da, cioplitorule. Groapa Neagra este o Poarta prin care trebuie sa treaca cei care vor sa creasca. Fiecare nastere
este doar o treapta pe care o urca catre Lumina.
--Si ea, Amena, a uitat totul, asemeni muritorilor?
--Nu, Ain! Amena nu poate cunoaste uitarea pe care sufletele o capata doar in pintecele mamei pamintene. Atita
doar ca ii va fi foarte greu, nespus de greu sa gaseasca drumul inapoi. S-ar putea sa rataceasca mii de ani…
--Invata-ma cum sa ajung pe Pamint! Trebuie sa o gasesc pe Amena, cu orice pret!
--Greu lucru imi ceri… Ca sa ajungi pe Pamint va trebui sa inveti sa te nasti si sa mori; sa inveti sa alegi intre
realitate si iluzie; sa inveti cum sa treci printre doua porti ale nasterii si ale mortii, pentru ca altfel vei ramine pe
tarimul umbrelor, asemeni multora. Dar, cel mai cumplit lucru, este uitarea. Va trebui sa uiti: sa uiti cine esti, de
unde vii, sa uiti de ce ai coborit pe Pamint. Vei uita lumea noastra, chiar si pe Amena. Pentru ca te nasti minat de
dorinta vei uita Imparatia si va trebui sa ti-o reamintesti, singur, fara alt ajutor. Iar lucrul acesta este cel mai greu.
Nu vezi cit trudesc oamenii, cite vieti irosesc pina reusesc sa intrezareasca scinteia aprinsa in propria lor fiinta,
unica realitate? Ai putea accepta toate acestea, Ain?
--Da, pot! Fara Amena viata mea nu-si mai are rostul. Pe ea am cioplit-o din lumina sufletului meu. Dorul meu de
ceva mai frumos decit Frumusetea insasi a adus-o la viata! Ajuta-ma sa ma nasc pe Pamint!
--Fie, Ain! Exista o cale, dar la nasterea ta vei uita totul… Vei primi o saminta de trup pe care va trebui sa o cresti
dupa legile vietii pamintene… Va trebui sa-ti reamintesti singur, cum sa respiri, cum sa mergi, cum sa te inalti…
Daca te incumeti… platesti pretul…
--Pretul? Care pret? Orice, cere-mi orice!!
--Ain, trebuie sa-mi dai harul tau de a ciopli ca nimeni altul!
--Darul dintii? Darul destinului? Privirea lui Ain se adinci in abis cind hotari: daca acesta este pretul, ma invoiesc!
Universul intinse mina dreapta spre el si o spirala argintie de lumina il cuprinse pe Ain, rotindu-se in jurul lui, luind
cu ea darul de pret al flacaului. Ain simti ca se scufunda in bezna tuturor beznelor, dupa care uita totul.
Soarta te-a nascut,
Prunc nemaivazut,
Si te-a chemat
Si te-a imbaiat
In izvor de munte
Cu plete carunte,
Pruncule-nstelat
Sa te faci barbat
Si sa cresti la Soare
Turma de mioare…
Fii binecuvintat! Ai primit Solia
Sa ne aperi cintul
Sa respecti Cuvintul
Neamului de Soarta
Ca sa-l treci prin Poarta
Mingiiat de stele
Nesupus la rele,
Neatins de tina,
Neamului de lumina…
Pruncu-le astepta,
Trecura ani si ani, iar pruncul crestea, se facea tot mai frumos, mai puternic si mai intelept. Glasul ii era mingiietor
ca o raza de soare, bratele lui faceau dreptate fara sa raneasca, iar ochii cind te priveau, se transformau in doua
izvoare de iubire nesfirsita.
Citeodata insa, seara tirziu, flacaul devenea tacut, tacut ca stincile, tacut si trist. Simtea un dor sfisietor, ca o
arsura, o sete de ceva care nu-l putea numi. O neimplinire ii lacrima ochii, dar deslusit nu putea spune ce-i
lipseste. Isi mingiia atunci bratara impletita din flori nemuritoare cu care se nascuse. Ar fi trebuit sa fie fericit, dar
nu era.
Tinutul in care se nascuse Ain era tinutul Cerbului Instelat, tinut in care putea vedea dansind spiridusi si zine cind
zorii se nasteau. Se spunea ca Cerbul pazea o Imparatie de taina in care nu putea intra oricine, caci acolo,
povesteau batrinii, s-ar afla Poarta care duce la Nemurire. Pe cerb insa nu l-a vazut nimeni. Cindva, in vremuri
aproape uitate, cind sufletele oamenilor erau ca bobul de roua, Cerbul se arata nemuritorilor. Cei care l-au vazut,
povestira ca frumusetea lui intrecea orice inchipuire! O singura privire a Cerbului te putea face sa intelegi sensul
vietii, putea opri roata Timpului si putea sa-ti dezvaluie taina Adevarului.
Intr-o zi, o intimplare ciudata il purta pe baiat pe niste locuri pe care nu le mai calcase niciodata. Intr-o noapte, pe
cind facea de straja, un urs reusi sa fure o mioara. Flacaul se luase dupa urs si alerga dupa el pina rasari soarele.
Ursul lasa mioara nevatamata si-l privea pe baiat rugator, parca cerindu-i ajutor. Atunci vazu ca totul in jur era
scaldat in aburi de lumina albastra, iar iarba, florile si copacii aveau culori ciudate, fumurii. Il urma pe urs pina la o
pestera, unde zacea pe un pat de ierburi uscate, un barbat cu barba carunta, care gemea incetisor. Baiatul incepu
sa-l maseze asa cum il invatasera batrinii, alungind boala din corpul barbatului. Apoi scoase de la briu un saculet cu
ierburi de leac, din care facuse o fiertura aromata din care ii dadu sa bea. Se scursera citeva ore bune pina cind
barbatul deschise ochii: trecuse primejdia focului.
--Iti multumesc, flacaule! Dar de unde esti? Pe la mine rar urca cineva!
--Sint de jos, din Vale. Daca nu ma aducea ursul, nici eu n-as fi ajuns prin aceste locuri.
--Putini oameni se incumeta sa urce la Stinca Dorului ! Eu sint cioplitor de icoane.
--Un cioplitor de icoane?!
--Da, nu ai vazut niciodata cum se ciopleste lemnul?
---Nu… si o amintire i se zbatea in suflet, ca o parere si il durea ca nu o poate aduce la lumina.
Mosu lua o bardita si o bucata de lemn. Miinile lui pareau ca vrajite; mingiiau cu dalta lemnul si, incetul cu incetul,
lucrul se desavirsi.
--Hai, incearca!
Flacaul isi simtea palmele transpirind de emotie! Dar, ce ciudat! In clipa in care incepu sa lucreze, i se paru ca isi
aduce aminte… Doamne! De ce nu poate da voalul la o parte, sa-si poata atinge taina ce-i plinge in suflet. Miinile io
luara inainte. Ciopleau cu dibacie, cu maiestrie, de parca dintotdeauna numai asta facusera.
Batrinul il privea uluit. Chipul daltuit de baiat parea coborit din ceruri, parea facuta din Lumina.
--Icoana ta intrece orice frumusete, toate icoanele din Palatul Cerbului!
--Al Cerbului Instelat? L-ai vazut pe Cerb?
--Eu ii cioplesc icoanele cu care isi impodobeste Palatul.
--Deci Cerbul exista… si ochii i se umezira.
--Cum sa nu existe? Doar el este sufletul neamului Omenesc! De vrei sa-l vezi iti voi arata unde obisnuieste sa
vina. Daruieste-i icoana pe care ai cioplit-o si el iti va indeplini o dorinta.
„O sa poata sa vada Cerbul. O sa-i poata vorbi! Il va putea ruga orice!”
--„Cere-i Palosul Strabunilor!” auzi Glasul Inimii. „Palosul Vrajit… Acela care il are, nu va putea fi invins.”
Flacaul lua in miini icoana si se lasa purtat de batrin spre locul unde va urma sa vina Cerbul. Deodata, aerul isi
schimba culoarea. Ceva viu si luminos il umplea, hranindu-l, in timp ce o pace infinita cuprinse totul, ca o
imbratisare. Nu dupa multa vreme aparu si Cerbul. Era aidoma cum il visau batrinii pastori: mindru, cu coarne
instelate. Cind Cerbul il cerceta cu ochii, simti ca o putere fara margini il cuprinse si-i toarna tarie in trup. Fara sa
rosteasca vreun cuvint, flacaul aseza la picioarele Cerbului icoana.
--Iti multumesc, fiu al pastorului, pentru darul miinilor tale…
--Ma cunosti?
--Te stiu de cind ciopleai Lumina si mai de demult chiar. Iti stiu ziua de miine si cele care vor urma. Ai dreptul la
indeplinirea unei dorinte, orice vrei… Cere-mi un singur lucru si acela va fi al tau…
--Ai vrea sa-mi dai Palosul Strabunilor?
--Bine ai ales, al tau sa fie si nu uita: harul de pret al Palosului, nu in tais sta ci in Iubire… si Cerbul disparu intr-o
clipa.
Daca la picioarele lui nu ar fi stralucit Palosul dorit ar fi putut spune ca totul nu a fost decit un vis frumos.
Viata barbatului isi urma cursul stiut, dar cu singura deosebire ca acum cel mai mult ii placea sa ciopleasca icoane.
Il mai incerca si acum dorul ascuns in inima, setea aceea de ceva nedeslusit, doar ca de la o vreme, i se parea ca
alinarea ii este pe aproape. Tot inima care-l durea de dor ii soptea in taina ca ziua aceea nu-i departe.
De la o vreme ii placea baiatului sa-si poarte oile la Stinca Salamandrelor , unde obisnuiau sa vina sa se rasfete
salamandrele stropite cu smaralde si topaz. Flacaului ii placea sa le asculte povestile adevarate din lumea lor cu
zine si spiridusi. Si astfel afla ca, undeva, dincolo de Valea Cerbului Instelat, s-ar afla Imparatia Lupului Alb,
imparatie a Pacii si a Iubirii, in care cel care e vrednic sa intre cunoaste desavirsirea. Si tot acolo, povestise o
salamandra aurie, ar fi venit din stele o fata frumoasa ca un cintec, pe care Lupul o invata Legea, Legea care te
face liber si nemuritor.
Cind auzise despre fata inima ii tresarise tulburata si, de atunci, dorinta de-a vedea macar o clipa fata, ii rapi
linistea noptilor.
Stinca pe care se afla Amena domina piscurile din jur. Cita deosebire intre Tara Marii Regine si aceste locuri! Doar
munti, munti nesupusi decit departarilor. Simteai, respirind aerul lor, cum devii o parte a maretiei lor, ca acolo iti
sint radacinile si ca poti sorbi liber din izvorul vietii.
Amena privea cu nesat umplindu-si sufletul cu ceva pe care nu-l putea defini, dar care era mai presus de frumusete
si forta. In fata ei statea, privind-o cu blindete, un Lup cu blana alba, stralucitoare:
---Bine-ai venit la noi, Amena! Vulturii, soli ai Marii Regine, mi-au povestit despre tine si dorul tau. Asculta cu
atentie, Amena! Tara aceasta s-a nascut din impreunarea Luminii cu Pamintul. Oamenii sint pastratorii tainelor
lumii, ursitorii semintiilor care alcatuiesc omenirea; ei se nasc Calauze si stiu sa poarte sufletele insetate catre
Fintina cu Apa Vie; ei stiu sa umble pe Poteca Fulgerului, asa cum mergi pe oricare poteca de munte. Din trupul
acestei tari s-a nascut izvorul alb si luminos al Iubirii, cu care este alaptat intreg neamul omenesc… Si este
Leaganul Pamintului pentru ca este de-a pururi nascatoare de pace… de frumusete… de bucurie. Ca sa fii acceptata
va trebui sa te joci cu tainele acestui Pamint si sa-l convingi pe Cerb sa-ti dea Cheile Curcubeului… Iar cind va veni
timpul, eu insumi iti voi deschide drumul catre stele.
---Cheile Curcubeului ai spus? Cheile celor sapte Imparatii?
---Da, Amena. Stiai despre ele?
---De la Ain , de la cel care m-a cioplit din cintecul inimii lui…
--Ai sa-l gasesti pe cioplitorul de stele asa cum izvorul nu poate fi despartit de apa pe care-o daruie lumii, tot asa
nu pot fi despartiti cei care se iubesc… Dar, pentru inceput ai sa stai la Moara Timpului , acolo unde se macina
clipele ca niste boabe de griu.
Si fata ucenici la Batrinul Morar , invatind cum sa foloseasca saminta timpului, ca aceasta sa dea rod bogat, sa
adune orele intr-o singura respiratie si sa tese din ele vesmintele eternitatii; sa incremeneasca clipa si sa spuna
zvicnirea timpului fara sa schimbe armonia lumii.
Legea acelui loc ii da dreptul celui sirguincios la indeplinirea unei dorinte si, cind sosi clipa sa plece de la moara,
Lupul o invata pe Amena sa ceara Scutul Fermecat, care te apara de duhuri, de amagiri, de bezne necunoscute…
Morarul se bucura de alegerea fetei, dar pentru aceasta trebuia sa-l ia singura. Scutul era pazit de cei doi colti de
piatra care sprijina cerul din fata Morii si care nu se opresc niciodata. O singura secunda ii era ingaduit ca sa se
strecoare si sa-si ia darul fagaduit. Mina Amenei decupa aerul fulgerind spre nemiscare. Cei doi colti de piatra se
oprira si fata ridica fara teama Scutul Fermecat.
Un sunet cristalin se insuruba in aer si fata se trezi in fata Sfatului Batrinilor. De la cei 12 batrini afla despre
libertatea sufletului:
--Nu uita! E liber doar cel care face binele. Binele se afla sadit in fiece fiinta. Trebuie numai sa-l lasi sa dea roade si
sa-l imparti cu ceilalti, asa cum izvorul imparte tuturor apa curata.
…Iar de la Baba Mare , desfacatoarea de farmece, invata Descintecul de Lumina, cu care se dezleaga orice vraja.
In lumea in care te afli, Amena, umbra insoteste lumina, noaptea se plimba in urma zilei, noroiul traieste ca sa
hraneasca floarea. Lumea e o continua devenire, de aceea trebuie sa inveti sa eliberezi ce este curat din capcana
care intineaza, sa redai zborul pasarii inlantuite. Descintecul schimba fata lucrurilor, folosind forta vicleana a Raului
o intoarce catre Bine, prefacind intr-o clipa orice legatura intunecata in libertate.
Dar o intimplare schimba ordinea zilelor.
In noaptea nasterii Noului An o groaznica nenorocire se abatu asupra Imparatiei: paznicii hotarelor au adormit iar
Intunecatul navali, sperind sa puna stapinire pe Tara. Lupul Alb se straduia din rasputeri sa-i tina piept:
--Amena, am fost prinsi nepregatiti… si nu stiu care va fi soarta bataliei. Vreau sa-ti deschid Poarta, asa cum ti-am
promis… Sa nu uiti niciodata ce-ai invatat la noi! Pamintul este oglinda Cerului. Legea e aceeasi oriunde te-ai afla…
Sa ne grabim! Caci, dupa ce vei trece voi inchide Poarta pentru totdeauna, pentru ca hotii de soare sa nu poata
urca in cer. Sufletele pamintenilor nu vor mai gasi niciodata drumul care duce la Inima Universului.
Amena tresari. Clipa pe care o visase ani de-a rindul, clipa intoarcerii la Ain , sosise… Dar pretul i se parea prea
mare… Nu putea parasi Tara care o crescuse cu rabdare si iubire acum cind Intunericul era gata sa o supuna si sa o
inrobeasca:
--Opreste-te! Ramin si lupt alaturi de tine, pina vom birui! De la voi am invatat sa schimb cumpana sortii!
--S-ar putea sa nu biruim si atunci vei ramine pentru totdeauna pe Pamint.
--Spune-mi ce trebuie sa fac pentru a invinge?
--Mai este o scapare. La Stinca Salamandrelor isi aduce oile un pastor care a primit in dar Palosul Strabunilor. Cel
care are Palosul, greu va fi invins in lupta dreapta. Alearga si roaga-l pe pastor sa ne ajute.
Ca vintul ce mina furtuna din urma alerga fata sa aduca ajutor Tarii care o ocrotise si ii daruise tainele ei… In fata
ei, Stinca Salamandrelor isi usca muschiul verde in caldura soarelui. Pe pajistea din jurul stincii, pasteau mioare
albe, pazite de un ciine. Un fir de melodie catifelata o atrase spre intrarea unei grote. Acolo, linga un foc, fata zari
un flacau care cinta din fluier. Privirea lui parea adincita, departe de parca ar fi vrut sa desluseasca o taina. Amena
se opri ca fulgerata. Inima incepu sa-i bata nebuneste, de parca ar fi vrut sa iasa din piept si sa alerge in bratele
celui care o privea incremenit.
Ain! Ain cioplitorul de stele!! Striga sufletul ei.
Ani de-a rindul privise stelele, cautind-o pe aceea care o cioplise Ain, din inima lui, chemind-o la viata. Noapte de
noapte adormise, sperind ca, intr-o zi, Ain o va stringe la pieptul lui ca odinioara, regasind-o. Si iata ca minunea
intilnirii lor se intimpla acum pe acest Pamint al florilor si al izvoarelor curate. Simtea cum totul se invirte in jurul
ei, in timp ce o fericire ii umplea sufletul. Ca sa ajunga pina la Ain invatase sa fie libera si sa iubeasca Adevarul mai
presus de orice.
Dar ce face Ain in grota aceasta? De ce o priveste de parca ar vede-o pentru prima data?
--Cine esti tu, fata frumoasa ca zorile si ce urgie te urmareste si-ti inspaiminta privirea?
Ochii Amenei se umplura de lacrimi. Era cu putinta ca Ain sa nu o recunoasca? Isi aminti de Lupul Alb care se lupta
cu Intunericul, sus pe creste. Nu era timp de intrebari. In citeva cuvinte ii spuse pastorului despre pericolul care
ameninta Imparatia Lupului Alb, rugindu-l sa-i vina in ajutor.
Fara sa stea pe ginduri, flacaul lua Palosul Strabunilor si alerga urmat de Amena catre locul infruntarii. Acolo lupta
era apriga. Lupul Alb abia se mai zarea de naluci care se nasteau pretutindeni. Palosul voinicului se pravali ca un
traznet peste cetele dusmane, risipindu-le in cele patru zari. Alaturi de el Amena ridica Scutul Fermecat, aparindu-l
pe Ain de atacuri miselesti. Ea mai invatase de la Batrinul Ram taina sacra a Pamintului, a transformarii raului in
bine: Priveste Amena si ia aminte la bunatatea fara margini a Pamintului… Din tot ce e putred, face un lucru
folositor… In adincul lui binecuvintat, raul este transformat in seva hranitoare, vreascul in fruct aromat, frunzele
cazute in forta care sustine padurea. Priveste si invata! Si, ori de cite ori vrajmasul se napustea asupra ei, il
preschimba in porumbel alb si-l trimitea in lume sa poarte pacea.
Asa cum luptau alaturi, Lupul, Amena si Ain pareau a fi o singura radacina a unui neam. Una cite una nalucile se
topeau in vazduh, asa cum ceata se topeste in miezul fierbinte al zilei. Daca vazu ca ii scad puterile si nu-i poate
dovedi in lupta dreapta, Intunecatul, crezind ca forta le vine de la Soare , se gindi sa-i acopere fata luminoasa. O
bezna rea invalui Pamintul si cumpana bataliei se apleca spre intuneric. Trei nopti grele ca un pacat, trei nopti
cumplite incercara sa zdruncine credinta Pamintului in forta Luminii. Trei nopti nesfirsite ca foamea, Lupul Alb,
Amena si Ain luptara fara sa vada, incercind sa-i biruie vrajmasia.
Dar in viltoarea luptei, flacaul izbi cu Palosul Scutul pe care fata il tinea in mina ridicata. Din izbitura tisni flacara
unui fulger si, la lumina ei, voinicul zari bratara de la mina Amenei. Bratara sora geamana a lui!
Si atunci se intimpla minunea deplina a regasirii celor doi. Flacaul isi aminti! Cine este si de ce isi dorise sa se
nasca pe Pamint! Isi aminti clipa in care o cioplise pe fata, de ziua in care o pierduse. Isi aminti ca este fiul Cerului
si ca poarta in sine Lumina! Ain isi regasi natura sa divina si bezna incepu sa se retraga.
O singura secunda le-a fost de ajuns ca sa se regaseasca. Se priveau
--Amena de atita timp te caut!
--Si eu Ain, te astept de atita vreme!
--Ai trecut si ultima proba, Amena! Se auzi glasul Lupului Alb. Cel care mai presus de sine pune binele tuturor,
acela este vrednic sa deschida Poarta care duce catre adevarata Imparatie!
--Asadar, lupta a fost doar o proba?!
--O proba si inca o invatatura. Printii Noptii sint slujitorii Luminii. Ei apar atunci cind fiinta este pregatita sa vada.
Caci intotdeauna acolo unde apare o umbra, exista in mod sigur si o mare lumina. Leacul se afla in inima Raului si
fiecare batalie te face mai puternic!
Din curmatura muntilor aparu… Cerbul Instelat.
--Sint Sufletul Neamului Omenesc! Impreuna cu Lupul Alb calauzim omenirea catre desavirsire. O singura taina ti-a
mai ramas ascunsa: taina trecerii prin Poarta dincolo de care se afla Eternitatea…
Cerbul batu cu copita in pamint… Din radacina muntelui pe care se aflau se ridica spre Cer o coloana de lumina.
Axa Lumilor!!
--Da, cioplitorule de stele. Este puntea pe care trec sufletele trezite, spuse Lupul Alb. Iar acestea sint cele sapte
chei ale curcubeului, cu care veti putea deschide pecetile portii… Trebuie sa stii, Amena, ca Poarta are sapte peceti,
care se deschid cu cele sapte chei pe care le tii in mina. Iar fiecare pecete reprezinta un gind al Universului, o
virtute, fara de care nimeni nu poate atinge Imparatia Cereasca. Prima este Ordinea, care mentine frumusetea
lumilor… A doua Vointa, fara de care nu exista realizare… A treia este Intelepciunea, fundamentul pe care se inalta
Universul… A patra este virtutea Intelegerii, a cincea este Rabdarea, a sasea este Adevarul, unicul scop al devenirii,
iar cea de-a saptea pecete este Miluirea, coroana celor puternici… Cind vei deschide ultima pecete, Pazitorul
Pragului va va cere cuvintul de trecere.
--Si care este acest cuvint?
--Fata mea, ca si lumina, acest cuvint este in tine!
--Il stiu. Cuvintul de trecere este Iubirea!
Si numai ce rosti fata cuvintul ca totul in jur isi schimba infatisarea.
--Aceasta este forta iubirii! rosti Cerbul. Cine i-ar putea rezista? Este cea care vindeca, rodeste, inalta! Este telul si
Calauza deopotriva!
--Mergeti cu bine! le mai striga Lupul, in timp ce tinerii deschideau pecetile portii.
Dar, povestea Amenei si a lui Ain nu se incheie aici. Cind au ajuns in cerul impodobit cu riuri de luceferi, cei de
acolo s-au bucurat atit de tare, incit le-au sarbatorit intoarcerea o mie de zile si o mie de nopti. Lacrimile ingerilor
s-au transformat in Roua de lumina care a cazut pe pamint transformindu- se in nestemate.
SFIRSIT
pentru un nou inceput
Autor necunoscut
Se spune ca departe, incit si gindului ii era greu sa ajunga pina acolo, traia un cioplitor de stele.
Numele lui era AIN. Lui i se daruise la nastere un har fara de seaman: sa ciopleasca ca nimeni altul. Si, pentru ca
miinile lui ii erau atit de maiestre s-a hotarit ca el sa ciopleasca stele. De mii de ani, Ain cioplea si faurea stele asa
cum sufletul ii soptea si, tot ce miinile atingeau, era neasemuit.
Iar stelele nu erau facute nici din marmura, nici din pietrele pretioase cunoscute pe pamint. Stelele erau cioplite de
Ain din Lumina. Cerul devenea pe zi ce trece tot mai frumos - asemeni unei gradini inflorite.
Fiecare stea cioplita de Ain avea un sunet. Bolta Cerului devenise o simfonie divina si fiecare stea avea parfumul ei.
Asa ca cine se plimba pe cararile Cerului, devenea pe nesimtite mai bun, mai iubitor si mai drept, pentru ca
frumusetea - care il inconjura din toate partile - ii transforma inima.
Ain isi avea atelierul pe o stea care stralucea ca o nestemata si al carui izvor se afla in mina Creatorului. Fiecare zi
care trecea era o bucurie pentru el, pentru ca in fiecare zi miinile lui modelau Lumina, dindu-i forma unei stele.
Dar veni o zi in care miinile lui nu mai cioplira nimic si Ain se simti trist si singur. Ii lipsea ceva… Degeaba incercara
stelele sa-l incinte. Ain ii privea pe toti cu iubire, dar ochii ii erau tot mai tristi, iar miinile ii erau neputincioase.
Intr-o noapte, a fost trezit de o melodie cum nu mai auzise. Isi duse mina la piept, unde simtea o arsura si-si dadu
seama ca inima ii era cea care murmura melodia aceea nemaiauzita.
O caldura nedefinita se zbatea in adincul fiintei sale. Nelinistit, lua dalta si se apuca de lucru. Alese cu atentie
Lumina cea mai stravezie si incepu sa ciopleasca o stea. Dar lucrul nu-l multumea. Nu reusea sa faca ce sufletul lui
tinjea. Simti ca inima il doare atit de tare, incit isi duse miinile acolo, incercind sa-si aline durerea. Causul palmelor
i se umplu de o Lumina mai scinteietoare decit roua soarelui. Ain se trezi ca tine in mina o bucatica din inima lui.
Miinile se grabira sa ciopleasca Lumina aceea vie, tulburatoare. Dar, ciudat! In loc sa ciopleasca o stea, asa cum le
invatase Ain, miinile cioplira… o fata, cu ochii migdalati si parul numai inele! O fata cum numai dorul inimii lui putea
naste.
Ain o privea tulburat si ochii i se umplura de lacrimi cind o simti vie. Era facuta din sufletul lui! Si un cer inflori in el
cind ii auzi glasul.
--E bine aici la tine!
--Vei ramine cu mine?
--Desigur, doar sint o parte din tine si dorul tau m-a chemat! Dar, pentru inceput trebuie sa-mi dai un nume.
--Un nume… O sa-ti spun AMENA!
--Amena! Spuse ea, luindu-l de mina. De acum vom fi mereu impreuna, hotari ea.
Din clipa aceea, pentru Ain, viata incepu sa curga ca un riu de munte. Fiecare zi care incepea devenea un dans al
zinelor. Nimic nu i se parea mai frumos ca glasul fetei, ca zimbetul ei. Mergeau peste tot impreuna, el invatind-o
potecile Cerului, unde puteau asculta muzica cerului si puteau sta de vorba cu sufletele lor.
--Priveste! De ce curcubeul are atitea culori?
--Sint doar sapte, Amena. Si fiecare culoare e de fapt o poarta catre o alta lume.
Pentru citeva clipe raminea tacua, adincindu-se in privirea lui nesfirsita. De unde sa stie ea ca fiecare culoare a
curcubeului era un alt univers, care la rindul lui era o treapta care te aducea mai aproape de Lumina Luminilor,
dupa care oricare suflet era insetat?
Ain era fericit, iar lucrul miinilor sale se desavirsea pe masura negraitei sale fericiri. Impreuna au mers si in
Gradina Ingerilor, unde aleile erau pavate cu pietre pretioase, care mai de care mai sclipitoare. Toti ingerii venisera
sa o vada si sa se bucure de zimbetul ei. Chiar Ingerul Blindetii i-a daruit un mugure de floare, iar Ingerul
Frumusetii i-a sarutat ochii – sa-i straluceasca mereu. Si, pina la urma, ingerii ii tesura o rochie din fir de stea, cum
nu se mai vazuse niciodata. Amena mai invata sa impleteasca prima ei coroana din flori celeste. Iar ca bucuria sa-i
fie deplina, ingerii o lasara sa faca doua bratari din cele mai frumoase flori: una si-o puse pe mina ei, iar cealalta o
prinse pe mina cioplitorului.
--Acum nu o sa ne pierdem niciodata. Bratarile noastre surori au sa ne tina mereu impreuna!
Ain zimbise, imbratisind-o: cum s-ar putea pierde, cind nu se desparteau niciodata? Pina noaptea tirziu, Amena ii
povesti tot ce vorbise cu ingerii, tot ce o invatasera si ii aratasera.
--Ingerii stiu atit de multe! M-au invatat frumusetea din orice lucru. M-au suit in virful pomului cu fructe de aur si
am putut vedea cele doua poteci de taina: poteca binelui si poteca raului. Acum stiu sa le deosebesc! Iar Ingerul
Nevinovatiei mi-a spus…
--Ce ti-a spus, Amena?
Dar ea adormise ostenita de atitea intimplari.
Privirea ii aluneca pe bratara impletita din flori celeste. Ar putea-o pierde vreodata? O singura primejdie ar fi fost…
Groapa Neagra! De fapt nimeni nu stia ce se putea intimpla daca te inghitea gura ei. Dar in mod sigur ceva
inspaimintator, caci nici unul din cei care cazusera acolo nu se mai intorsesera.
Dar, de ceea ce se temea, se intimpla. Intr-una din zile, pe cind hoinarea singura, prinsa de vraja norilor
stralucitori, Amena nu lua seama ca se indepartase si ca era pe un drum pe care Ain nu o dusese niciodata. Si,
tocmai cind se lasase prinsa de imbratisarea norilor, calca chiar in virtejul negru al Gropii, care o inghiti intr-o clipa.
Cuprinsa de bezna ce o purta tot mai adinc, Amena incerca sa ceara ajutor, strigindu-l pe Ain, insa nimeni nu o
putea auzi. Striga pina cind isi pierdu constiinta. Se trezi intr-un loc ciudat, dar… negrait de frumos.
Amena ajunsese pe Pamint, in Tara Negraita, despre care se auzise si in cerurile inalte, atit de frumoasa era!
Frumusetea ei nu putea fi cuprinsa in cuvinte; si mai avea o melodie a ei, un Cintec al Slavei, pe care cine il auzea
o data nu il mai putea uita nicicind.
Amena se ridica in picioare si nu apuca sa faca doi pasi, cind auzi doi vulturi:
--Priviti, a cazut din stele! Vino cu noi la Stinca Soimului, la adunarea Reginei!
Linga stinca se inalta un pom semet, in care se aflau o mie si una de regine, micute, cit sa le prinzi in palma, cu
rochite fosnitoare si coronite scinteind de nestemate si avind fiecare in mina cite un sceptru de argint. In mijlocul
lor statea Marea Regina.
Cu toti o priveau curiosi pe Amena, care le povestise tot ce i se intimplase de cind miinile lui Ain o cioplise din
sufletul sau si pina cind cazuse in Groapa Neagra. Au hotarit sa ramina in Tara Negraita si sa invete legile Mamei
Pamint ca sa poata fi acceptata in Imparatia Lupului Alb. Caci Lupul Alb era singurul care putea deschide Poarta
prin care fetita s-ar putea intoarce in lumea stelelor.
Acolo, in mijlocul padurilor nesfirsite, alaturi de micile zine, Amena invata despre originea cereasca a sufletului,
invata sa simta respiratia pietrei si sa-i pretuiasca truda ei de a creste. Dar, cel mai mult ii placea sa-l asculte pe
Ram, batrinul intelept, ce-o invata taina tamaduitoare a plantelor, a cuvintului, a focului…
--Priveste, Amena, nu exista planta pe Pamint care sa nu fi primit harul tamaduirii. Cel care le cunoaste taina poate
face mult bine.
--Cuvintul poate cladi lumi si poate narui imparatii. El este viata daca tisneste din inima Adevarului. De aceea
pretuieste-l ca pe un dar sfint, pentru ca el sustine Creatia.
Iar Amena invata de la Ram cum sa pastreze cuvintul in Tacere pina se umple cu putere si apoi sa vindece sufletul
celui in suferinta si, vindecindu-se sufletul, trupul pe data se intareste.
Seara tirziu, cind incepea dansul stelelor, Amena privea nesfirsirea boltii tulburata de dorul de cioplitor. Oare Ain o
cauta ? Atunci simtea mina lui Ram mingiind-o, Ram care veghea neobosit asupra ei…
--Rabdare! Aici, pe Pamint, fiecare trebuie sa invete sa astepte. Cindva drumul tau se va impleti din nou cu drumul
lui Ain. Calauza, nu uita, iti va fi intotdeauna IUBIREA!
Amena mai avea un prieten de care rar se despartea: Berbecul cu Lina de Aur din pestera lui Ram, care vorbea cu
glas omenesc si care avea darul de a vedea prin oglinda viitorului. De la el afla ca, in zilele de miine ale timpului,
intr-un tinut insorit in care traieste un Cerb Instelat, il va intilni pe cioplitor.
Si iata ca veni clipa despartirii. Era noaptea sfinta, cind poporul astepta nasterea anului. Amena era insasi
frumusetea, iar mintea sa inflorise asemenea unei flori celeste, udata de roua fara de asemuire a invataturilor
primite.
--E noaptea de vraja a lumii, Amena - spuse Marea Regina. Ai dreptul la indeplinirea unei dorinte. Te ascultam!
--As vrea sa ajung la Ain ! As vrea sa fim din nou impreuna, acolo unde se nasc stelele. Lasati-ma sa plec spre
Imparatia Lupului Alb!
--Credeam ca vei uita, ca vei ramine cu noi! Cu totii te-am indragit! Dar ai dreptate, Amena. Cum ar putea Iubirea
sa uite inceputul ei? …
--Vino, se auzi glasul abia murmurat al Inteleptului Ram. Si numai ce mina lui ii atinse umarul, ca se si trezira
amindoi in interiorul pesterii vii, in fata unei oglinzi de clestar.
--A sosit Timpul! Drumul spre Imparatia Lupului Alb se afla in fata ta. Oglinda este usa prin care vei intra in
labirintul pesterii. Nimeni nu te va insoti in intunericul pesterii. Foloseste fiecare cuvint pe care ti l-am spus si, mai
ales, nu te lasa cuprinsa de frica. Daca esti gata intra acum in oglinda din fata ta, gaseste Calea si fii fericita! Totul
sta in puterea si credinta ta!
Amena , respirind adinc, pasi in clestarul straveziu al oglinzii si fu inconjurata de bezna. Nimic care sa-i arate
drumul… Incepu sa paseasca pipaind peretii cu miinile. De sute de ori fu nevoita sa se intoarca din cotloanele
infundate. De sute de ori isi simti picioarele alunecindu-i in gol. Citeodata avea impresia ca se misca in cerc. Se
lupta cu disperarea, cu deznadejdea care-i ingrozea sufletul. Atunci il auzea pe Ram: “Nu te lasa prada lor, altfel or
sa-ti secatuiasca puterile. Fii mereu tu insati!” Fata se oprea, respira adinc si pornea mai departe.
--Doamne! Cit este de intuneric!
Intunericul este o alta forma a luminii, Amena… ii raspundea din amintire vocea blinda a lui Ram. Lacrimi fierbinti
spalara ochii Amenei. Cum sa transforma bezna in lumina? Cum?
--Cauta Lumina in tine, Amena, nu in afara ta, daca vrei cu adevarat sa o vezi si sa nu o pierzi niciodata…
Si atunci Amena se retrase in fiinta ei, asteptind miracolul regasirii luminii. Rabdarea ii fu pusa la grea incercare.
Parea a fi pierduta definitiv in bezna. Se ghemui din ce in ce mai adinc in ea, fara gind, ostenita. Dar iata ca ceva
tainic incepu a se desface in interiorul sufletului ei, trudindu-se sa iasa afara. Si munca era atit de zvircolitoare, iar
acel ceva atit de frumos, incit pe obrajii fetei incepura sa curga lacrimi si, deodata… vazu Lumina! Lumina fusese
mereu cu ea, dar ochii ei nu reusisera sa o vada pina acum. Intre ea si Lumina statuse spaima, descurajarea. Abia
acum isi dadu seama Amena ca propria ei fiinta era purtatoarea de Lumina, pentru ca din aceasta Lumina fara
seaman fusese facuta. Lumina dinlauntrul ei se revarsa in cascade vii, triumfatoare, alungind spaima si, odata cu
ea, intunericul. Iar cel care isi vede Lumina zidita in propria inima nu poate fi infrint de nimic! Si peretii labirintului
se luminau, iar calea se deschidea in fata ei fara obstacole. Strabatu pe rind sapte sali scinteind de podoabe. Si
fiecare sala o impodobea pe Amena cu o noua minune, sporindu-i frumusetea si intelepciunea.
In vremea aceasta Ain o cauta cu disperare pe Amena. Deznadejdea ii cuprinse inima. Nimic parca nu mai avea
rost in viata lui. Bucuria care ii umpluse casa odata se stinse, asa cum lumina se stinge cind apune soarele. Casa
devenise pustie ca un cring fara pasari. Ceva in fiinta lui disparuse fara veste si el isi simtea sufletul golit de
putere.
--Ar putea vorbi cu Universul, susotira doua stelute.
--Numai el l-ar putea ajuta.
Ain ridica ochii spre ele, in timp ce un licar de speranta se aprinse in inima lui. Si, fara sa stea pe ginduri, o lua la
fuga catre Palatul de Foc al Universului. Nu se opri decit in fata lui. Acesta il privi cu bunatate si intelegere.
--Stiu ce vint napraznic te-a purtat pina la mine, rosti abia soptit. Imi pare rau, dar fetita a cazut in Groapa
Neagra.
--Dumnezeule! Am pierdut-o pentru totdeauna!…
--Ain, Amena nu a murit, ci doar a ajuns pe Pamint.
--Pe Pamint? Acolo unde se nasc sufletele ca sa invete Legea?
--Da, cioplitorule. Groapa Neagra este o Poarta prin care trebuie sa treaca cei care vor sa creasca. Fiecare nastere
este doar o treapta pe care o urca catre Lumina.
--Si ea, Amena, a uitat totul, asemeni muritorilor?
--Nu, Ain! Amena nu poate cunoaste uitarea pe care sufletele o capata doar in pintecele mamei pamintene. Atita
doar ca ii va fi foarte greu, nespus de greu sa gaseasca drumul inapoi. S-ar putea sa rataceasca mii de ani…
--Invata-ma cum sa ajung pe Pamint! Trebuie sa o gasesc pe Amena, cu orice pret!
--Greu lucru imi ceri… Ca sa ajungi pe Pamint va trebui sa inveti sa te nasti si sa mori; sa inveti sa alegi intre
realitate si iluzie; sa inveti cum sa treci printre doua porti ale nasterii si ale mortii, pentru ca altfel vei ramine pe
tarimul umbrelor, asemeni multora. Dar, cel mai cumplit lucru, este uitarea. Va trebui sa uiti: sa uiti cine esti, de
unde vii, sa uiti de ce ai coborit pe Pamint. Vei uita lumea noastra, chiar si pe Amena. Pentru ca te nasti minat de
dorinta vei uita Imparatia si va trebui sa ti-o reamintesti, singur, fara alt ajutor. Iar lucrul acesta este cel mai greu.
Nu vezi cit trudesc oamenii, cite vieti irosesc pina reusesc sa intrezareasca scinteia aprinsa in propria lor fiinta,
unica realitate? Ai putea accepta toate acestea, Ain?
--Da, pot! Fara Amena viata mea nu-si mai are rostul. Pe ea am cioplit-o din lumina sufletului meu. Dorul meu de
ceva mai frumos decit Frumusetea insasi a adus-o la viata! Ajuta-ma sa ma nasc pe Pamint!
--Fie, Ain! Exista o cale, dar la nasterea ta vei uita totul… Vei primi o saminta de trup pe care va trebui sa o cresti
dupa legile vietii pamintene… Va trebui sa-ti reamintesti singur, cum sa respiri, cum sa mergi, cum sa te inalti…
Daca te incumeti… platesti pretul…
--Pretul? Care pret? Orice, cere-mi orice!!
--Ain, trebuie sa-mi dai harul tau de a ciopli ca nimeni altul!
--Darul dintii? Darul destinului? Privirea lui Ain se adinci in abis cind hotari: daca acesta este pretul, ma invoiesc!
Universul intinse mina dreapta spre el si o spirala argintie de lumina il cuprinse pe Ain, rotindu-se in jurul lui, luind
cu ea darul de pret al flacaului. Ain simti ca se scufunda in bezna tuturor beznelor, dupa care uita totul.
Soarta te-a nascut,
Prunc nemaivazut,
Si te-a chemat
Si te-a imbaiat
In izvor de munte
Cu plete carunte,
Pruncule-nstelat
Sa te faci barbat
Si sa cresti la Soare
Turma de mioare…
Fii binecuvintat! Ai primit Solia
Sa ne aperi cintul
Sa respecti Cuvintul
Neamului de Soarta
Ca sa-l treci prin Poarta
Mingiiat de stele
Nesupus la rele,
Neatins de tina,
Neamului de lumina…
Pruncu-le astepta,
Trecura ani si ani, iar pruncul crestea, se facea tot mai frumos, mai puternic si mai intelept. Glasul ii era mingiietor
ca o raza de soare, bratele lui faceau dreptate fara sa raneasca, iar ochii cind te priveau, se transformau in doua
izvoare de iubire nesfirsita.
Citeodata insa, seara tirziu, flacaul devenea tacut, tacut ca stincile, tacut si trist. Simtea un dor sfisietor, ca o
arsura, o sete de ceva care nu-l putea numi. O neimplinire ii lacrima ochii, dar deslusit nu putea spune ce-i
lipseste. Isi mingiia atunci bratara impletita din flori nemuritoare cu care se nascuse. Ar fi trebuit sa fie fericit, dar
nu era.
Tinutul in care se nascuse Ain era tinutul Cerbului Instelat, tinut in care putea vedea dansind spiridusi si zine cind
zorii se nasteau. Se spunea ca Cerbul pazea o Imparatie de taina in care nu putea intra oricine, caci acolo,
povesteau batrinii, s-ar afla Poarta care duce la Nemurire. Pe cerb insa nu l-a vazut nimeni. Cindva, in vremuri
aproape uitate, cind sufletele oamenilor erau ca bobul de roua, Cerbul se arata nemuritorilor. Cei care l-au vazut,
povestira ca frumusetea lui intrecea orice inchipuire! O singura privire a Cerbului te putea face sa intelegi sensul
vietii, putea opri roata Timpului si putea sa-ti dezvaluie taina Adevarului.
Intr-o zi, o intimplare ciudata il purta pe baiat pe niste locuri pe care nu le mai calcase niciodata. Intr-o noapte, pe
cind facea de straja, un urs reusi sa fure o mioara. Flacaul se luase dupa urs si alerga dupa el pina rasari soarele.
Ursul lasa mioara nevatamata si-l privea pe baiat rugator, parca cerindu-i ajutor. Atunci vazu ca totul in jur era
scaldat in aburi de lumina albastra, iar iarba, florile si copacii aveau culori ciudate, fumurii. Il urma pe urs pina la o
pestera, unde zacea pe un pat de ierburi uscate, un barbat cu barba carunta, care gemea incetisor. Baiatul incepu
sa-l maseze asa cum il invatasera batrinii, alungind boala din corpul barbatului. Apoi scoase de la briu un saculet cu
ierburi de leac, din care facuse o fiertura aromata din care ii dadu sa bea. Se scursera citeva ore bune pina cind
barbatul deschise ochii: trecuse primejdia focului.
--Iti multumesc, flacaule! Dar de unde esti? Pe la mine rar urca cineva!
--Sint de jos, din Vale. Daca nu ma aducea ursul, nici eu n-as fi ajuns prin aceste locuri.
--Putini oameni se incumeta sa urce la Stinca Dorului ! Eu sint cioplitor de icoane.
--Un cioplitor de icoane?!
--Da, nu ai vazut niciodata cum se ciopleste lemnul?
---Nu… si o amintire i se zbatea in suflet, ca o parere si il durea ca nu o poate aduce la lumina.
Mosu lua o bardita si o bucata de lemn. Miinile lui pareau ca vrajite; mingiiau cu dalta lemnul si, incetul cu incetul,
lucrul se desavirsi.
--Hai, incearca!
Flacaul isi simtea palmele transpirind de emotie! Dar, ce ciudat! In clipa in care incepu sa lucreze, i se paru ca isi
aduce aminte… Doamne! De ce nu poate da voalul la o parte, sa-si poata atinge taina ce-i plinge in suflet. Miinile io
luara inainte. Ciopleau cu dibacie, cu maiestrie, de parca dintotdeauna numai asta facusera.
Batrinul il privea uluit. Chipul daltuit de baiat parea coborit din ceruri, parea facuta din Lumina.
--Icoana ta intrece orice frumusete, toate icoanele din Palatul Cerbului!
--Al Cerbului Instelat? L-ai vazut pe Cerb?
--Eu ii cioplesc icoanele cu care isi impodobeste Palatul.
--Deci Cerbul exista… si ochii i se umezira.
--Cum sa nu existe? Doar el este sufletul neamului Omenesc! De vrei sa-l vezi iti voi arata unde obisnuieste sa
vina. Daruieste-i icoana pe care ai cioplit-o si el iti va indeplini o dorinta.
„O sa poata sa vada Cerbul. O sa-i poata vorbi! Il va putea ruga orice!”
--„Cere-i Palosul Strabunilor!” auzi Glasul Inimii. „Palosul Vrajit… Acela care il are, nu va putea fi invins.”
Flacaul lua in miini icoana si se lasa purtat de batrin spre locul unde va urma sa vina Cerbul. Deodata, aerul isi
schimba culoarea. Ceva viu si luminos il umplea, hranindu-l, in timp ce o pace infinita cuprinse totul, ca o
imbratisare. Nu dupa multa vreme aparu si Cerbul. Era aidoma cum il visau batrinii pastori: mindru, cu coarne
instelate. Cind Cerbul il cerceta cu ochii, simti ca o putere fara margini il cuprinse si-i toarna tarie in trup. Fara sa
rosteasca vreun cuvint, flacaul aseza la picioarele Cerbului icoana.
--Iti multumesc, fiu al pastorului, pentru darul miinilor tale…
--Ma cunosti?
--Te stiu de cind ciopleai Lumina si mai de demult chiar. Iti stiu ziua de miine si cele care vor urma. Ai dreptul la
indeplinirea unei dorinte, orice vrei… Cere-mi un singur lucru si acela va fi al tau…
--Ai vrea sa-mi dai Palosul Strabunilor?
--Bine ai ales, al tau sa fie si nu uita: harul de pret al Palosului, nu in tais sta ci in Iubire… si Cerbul disparu intr-o
clipa.
Daca la picioarele lui nu ar fi stralucit Palosul dorit ar fi putut spune ca totul nu a fost decit un vis frumos.
Viata barbatului isi urma cursul stiut, dar cu singura deosebire ca acum cel mai mult ii placea sa ciopleasca icoane.
Il mai incerca si acum dorul ascuns in inima, setea aceea de ceva nedeslusit, doar ca de la o vreme, i se parea ca
alinarea ii este pe aproape. Tot inima care-l durea de dor ii soptea in taina ca ziua aceea nu-i departe.
De la o vreme ii placea baiatului sa-si poarte oile la Stinca Salamandrelor , unde obisnuiau sa vina sa se rasfete
salamandrele stropite cu smaralde si topaz. Flacaului ii placea sa le asculte povestile adevarate din lumea lor cu
zine si spiridusi. Si astfel afla ca, undeva, dincolo de Valea Cerbului Instelat, s-ar afla Imparatia Lupului Alb,
imparatie a Pacii si a Iubirii, in care cel care e vrednic sa intre cunoaste desavirsirea. Si tot acolo, povestise o
salamandra aurie, ar fi venit din stele o fata frumoasa ca un cintec, pe care Lupul o invata Legea, Legea care te
face liber si nemuritor.
Cind auzise despre fata inima ii tresarise tulburata si, de atunci, dorinta de-a vedea macar o clipa fata, ii rapi
linistea noptilor.
Stinca pe care se afla Amena domina piscurile din jur. Cita deosebire intre Tara Marii Regine si aceste locuri! Doar
munti, munti nesupusi decit departarilor. Simteai, respirind aerul lor, cum devii o parte a maretiei lor, ca acolo iti
sint radacinile si ca poti sorbi liber din izvorul vietii.
Amena privea cu nesat umplindu-si sufletul cu ceva pe care nu-l putea defini, dar care era mai presus de frumusete
si forta. In fata ei statea, privind-o cu blindete, un Lup cu blana alba, stralucitoare:
---Bine-ai venit la noi, Amena! Vulturii, soli ai Marii Regine, mi-au povestit despre tine si dorul tau. Asculta cu
atentie, Amena! Tara aceasta s-a nascut din impreunarea Luminii cu Pamintul. Oamenii sint pastratorii tainelor
lumii, ursitorii semintiilor care alcatuiesc omenirea; ei se nasc Calauze si stiu sa poarte sufletele insetate catre
Fintina cu Apa Vie; ei stiu sa umble pe Poteca Fulgerului, asa cum mergi pe oricare poteca de munte. Din trupul
acestei tari s-a nascut izvorul alb si luminos al Iubirii, cu care este alaptat intreg neamul omenesc… Si este
Leaganul Pamintului pentru ca este de-a pururi nascatoare de pace… de frumusete… de bucurie. Ca sa fii acceptata
va trebui sa te joci cu tainele acestui Pamint si sa-l convingi pe Cerb sa-ti dea Cheile Curcubeului… Iar cind va veni
timpul, eu insumi iti voi deschide drumul catre stele.
---Cheile Curcubeului ai spus? Cheile celor sapte Imparatii?
---Da, Amena. Stiai despre ele?
---De la Ain , de la cel care m-a cioplit din cintecul inimii lui…
--Ai sa-l gasesti pe cioplitorul de stele asa cum izvorul nu poate fi despartit de apa pe care-o daruie lumii, tot asa
nu pot fi despartiti cei care se iubesc… Dar, pentru inceput ai sa stai la Moara Timpului , acolo unde se macina
clipele ca niste boabe de griu.
Si fata ucenici la Batrinul Morar , invatind cum sa foloseasca saminta timpului, ca aceasta sa dea rod bogat, sa
adune orele intr-o singura respiratie si sa tese din ele vesmintele eternitatii; sa incremeneasca clipa si sa spuna
zvicnirea timpului fara sa schimbe armonia lumii.
Legea acelui loc ii da dreptul celui sirguincios la indeplinirea unei dorinte si, cind sosi clipa sa plece de la moara,
Lupul o invata pe Amena sa ceara Scutul Fermecat, care te apara de duhuri, de amagiri, de bezne necunoscute…
Morarul se bucura de alegerea fetei, dar pentru aceasta trebuia sa-l ia singura. Scutul era pazit de cei doi colti de
piatra care sprijina cerul din fata Morii si care nu se opresc niciodata. O singura secunda ii era ingaduit ca sa se
strecoare si sa-si ia darul fagaduit. Mina Amenei decupa aerul fulgerind spre nemiscare. Cei doi colti de piatra se
oprira si fata ridica fara teama Scutul Fermecat.
Un sunet cristalin se insuruba in aer si fata se trezi in fata Sfatului Batrinilor. De la cei 12 batrini afla despre
libertatea sufletului:
--Nu uita! E liber doar cel care face binele. Binele se afla sadit in fiece fiinta. Trebuie numai sa-l lasi sa dea roade si
sa-l imparti cu ceilalti, asa cum izvorul imparte tuturor apa curata.
…Iar de la Baba Mare , desfacatoarea de farmece, invata Descintecul de Lumina, cu care se dezleaga orice vraja.
In lumea in care te afli, Amena, umbra insoteste lumina, noaptea se plimba in urma zilei, noroiul traieste ca sa
hraneasca floarea. Lumea e o continua devenire, de aceea trebuie sa inveti sa eliberezi ce este curat din capcana
care intineaza, sa redai zborul pasarii inlantuite. Descintecul schimba fata lucrurilor, folosind forta vicleana a Raului
o intoarce catre Bine, prefacind intr-o clipa orice legatura intunecata in libertate.
Dar o intimplare schimba ordinea zilelor.
In noaptea nasterii Noului An o groaznica nenorocire se abatu asupra Imparatiei: paznicii hotarelor au adormit iar
Intunecatul navali, sperind sa puna stapinire pe Tara. Lupul Alb se straduia din rasputeri sa-i tina piept:
--Amena, am fost prinsi nepregatiti… si nu stiu care va fi soarta bataliei. Vreau sa-ti deschid Poarta, asa cum ti-am
promis… Sa nu uiti niciodata ce-ai invatat la noi! Pamintul este oglinda Cerului. Legea e aceeasi oriunde te-ai afla…
Sa ne grabim! Caci, dupa ce vei trece voi inchide Poarta pentru totdeauna, pentru ca hotii de soare sa nu poata
urca in cer. Sufletele pamintenilor nu vor mai gasi niciodata drumul care duce la Inima Universului.
Amena tresari. Clipa pe care o visase ani de-a rindul, clipa intoarcerii la Ain , sosise… Dar pretul i se parea prea
mare… Nu putea parasi Tara care o crescuse cu rabdare si iubire acum cind Intunericul era gata sa o supuna si sa o
inrobeasca:
--Opreste-te! Ramin si lupt alaturi de tine, pina vom birui! De la voi am invatat sa schimb cumpana sortii!
--S-ar putea sa nu biruim si atunci vei ramine pentru totdeauna pe Pamint.
--Spune-mi ce trebuie sa fac pentru a invinge?
--Mai este o scapare. La Stinca Salamandrelor isi aduce oile un pastor care a primit in dar Palosul Strabunilor. Cel
care are Palosul, greu va fi invins in lupta dreapta. Alearga si roaga-l pe pastor sa ne ajute.
Ca vintul ce mina furtuna din urma alerga fata sa aduca ajutor Tarii care o ocrotise si ii daruise tainele ei… In fata
ei, Stinca Salamandrelor isi usca muschiul verde in caldura soarelui. Pe pajistea din jurul stincii, pasteau mioare
albe, pazite de un ciine. Un fir de melodie catifelata o atrase spre intrarea unei grote. Acolo, linga un foc, fata zari
un flacau care cinta din fluier. Privirea lui parea adincita, departe de parca ar fi vrut sa desluseasca o taina. Amena
se opri ca fulgerata. Inima incepu sa-i bata nebuneste, de parca ar fi vrut sa iasa din piept si sa alerge in bratele
celui care o privea incremenit.
Ain! Ain cioplitorul de stele!! Striga sufletul ei.
Ani de-a rindul privise stelele, cautind-o pe aceea care o cioplise Ain, din inima lui, chemind-o la viata. Noapte de
noapte adormise, sperind ca, intr-o zi, Ain o va stringe la pieptul lui ca odinioara, regasind-o. Si iata ca minunea
intilnirii lor se intimpla acum pe acest Pamint al florilor si al izvoarelor curate. Simtea cum totul se invirte in jurul
ei, in timp ce o fericire ii umplea sufletul. Ca sa ajunga pina la Ain invatase sa fie libera si sa iubeasca Adevarul mai
presus de orice.
Dar ce face Ain in grota aceasta? De ce o priveste de parca ar vede-o pentru prima data?
--Cine esti tu, fata frumoasa ca zorile si ce urgie te urmareste si-ti inspaiminta privirea?
Ochii Amenei se umplura de lacrimi. Era cu putinta ca Ain sa nu o recunoasca? Isi aminti de Lupul Alb care se lupta
cu Intunericul, sus pe creste. Nu era timp de intrebari. In citeva cuvinte ii spuse pastorului despre pericolul care
ameninta Imparatia Lupului Alb, rugindu-l sa-i vina in ajutor.
Fara sa stea pe ginduri, flacaul lua Palosul Strabunilor si alerga urmat de Amena catre locul infruntarii. Acolo lupta
era apriga. Lupul Alb abia se mai zarea de naluci care se nasteau pretutindeni. Palosul voinicului se pravali ca un
traznet peste cetele dusmane, risipindu-le in cele patru zari. Alaturi de el Amena ridica Scutul Fermecat, aparindu-l
pe Ain de atacuri miselesti. Ea mai invatase de la Batrinul Ram taina sacra a Pamintului, a transformarii raului in
bine: Priveste Amena si ia aminte la bunatatea fara margini a Pamintului… Din tot ce e putred, face un lucru
folositor… In adincul lui binecuvintat, raul este transformat in seva hranitoare, vreascul in fruct aromat, frunzele
cazute in forta care sustine padurea. Priveste si invata! Si, ori de cite ori vrajmasul se napustea asupra ei, il
preschimba in porumbel alb si-l trimitea in lume sa poarte pacea.
Asa cum luptau alaturi, Lupul, Amena si Ain pareau a fi o singura radacina a unui neam. Una cite una nalucile se
topeau in vazduh, asa cum ceata se topeste in miezul fierbinte al zilei. Daca vazu ca ii scad puterile si nu-i poate
dovedi in lupta dreapta, Intunecatul, crezind ca forta le vine de la Soare , se gindi sa-i acopere fata luminoasa. O
bezna rea invalui Pamintul si cumpana bataliei se apleca spre intuneric. Trei nopti grele ca un pacat, trei nopti
cumplite incercara sa zdruncine credinta Pamintului in forta Luminii. Trei nopti nesfirsite ca foamea, Lupul Alb,
Amena si Ain luptara fara sa vada, incercind sa-i biruie vrajmasia.
Dar in viltoarea luptei, flacaul izbi cu Palosul Scutul pe care fata il tinea in mina ridicata. Din izbitura tisni flacara
unui fulger si, la lumina ei, voinicul zari bratara de la mina Amenei. Bratara sora geamana a lui!
Si atunci se intimpla minunea deplina a regasirii celor doi. Flacaul isi aminti! Cine este si de ce isi dorise sa se
nasca pe Pamint! Isi aminti clipa in care o cioplise pe fata, de ziua in care o pierduse. Isi aminti ca este fiul Cerului
si ca poarta in sine Lumina! Ain isi regasi natura sa divina si bezna incepu sa se retraga.
O singura secunda le-a fost de ajuns ca sa se regaseasca. Se priveau
--Amena de atita timp te caut!
--Si eu Ain, te astept de atita vreme!
--Ai trecut si ultima proba, Amena! Se auzi glasul Lupului Alb. Cel care mai presus de sine pune binele tuturor,
acela este vrednic sa deschida Poarta care duce catre adevarata Imparatie!
--Asadar, lupta a fost doar o proba?!
--O proba si inca o invatatura. Printii Noptii sint slujitorii Luminii. Ei apar atunci cind fiinta este pregatita sa vada.
Caci intotdeauna acolo unde apare o umbra, exista in mod sigur si o mare lumina. Leacul se afla in inima Raului si
fiecare batalie te face mai puternic!
Din curmatura muntilor aparu… Cerbul Instelat.
--Sint Sufletul Neamului Omenesc! Impreuna cu Lupul Alb calauzim omenirea catre desavirsire. O singura taina ti-a
mai ramas ascunsa: taina trecerii prin Poarta dincolo de care se afla Eternitatea…
Cerbul batu cu copita in pamint… Din radacina muntelui pe care se aflau se ridica spre Cer o coloana de lumina.
Axa Lumilor!!
--Da, cioplitorule de stele. Este puntea pe care trec sufletele trezite, spuse Lupul Alb. Iar acestea sint cele sapte
chei ale curcubeului, cu care veti putea deschide pecetile portii… Trebuie sa stii, Amena, ca Poarta are sapte peceti,
care se deschid cu cele sapte chei pe care le tii in mina. Iar fiecare pecete reprezinta un gind al Universului, o
virtute, fara de care nimeni nu poate atinge Imparatia Cereasca. Prima este Ordinea, care mentine frumusetea
lumilor… A doua Vointa, fara de care nu exista realizare… A treia este Intelepciunea, fundamentul pe care se inalta
Universul… A patra este virtutea Intelegerii, a cincea este Rabdarea, a sasea este Adevarul, unicul scop al devenirii,
iar cea de-a saptea pecete este Miluirea, coroana celor puternici… Cind vei deschide ultima pecete, Pazitorul
Pragului va va cere cuvintul de trecere.
--Si care este acest cuvint?
--Fata mea, ca si lumina, acest cuvint este in tine!
--Il stiu. Cuvintul de trecere este Iubirea!
Si numai ce rosti fata cuvintul ca totul in jur isi schimba infatisarea.
--Aceasta este forta iubirii! rosti Cerbul. Cine i-ar putea rezista? Este cea care vindeca, rodeste, inalta! Este telul si
Calauza deopotriva!
--Mergeti cu bine! le mai striga Lupul, in timp ce tinerii deschideau pecetile portii.
Dar, povestea Amenei si a lui Ain nu se incheie aici. Cind au ajuns in cerul impodobit cu riuri de luceferi, cei de
acolo s-au bucurat atit de tare, incit le-au sarbatorit intoarcerea o mie de zile si o mie de nopti. Lacrimile ingerilor
s-au transformat in Roua de lumina care a cazut pe pamint transformindu- se in nestemate.
SFIRSIT
pentru un nou inceput
Autor necunoscut
Esente
Saminta de viata
La inceput nu era nici o diferenta. Eram ca voi, majoritatea oamenilor,
crescind intr-o familie cu necazurile si fericirea ei. Traiam si ma bucuram de
viata, o priveam cu ochi naivi de copil si ma minunam de ea. Ce frumos era
totul! Si cit de miraculos!
Apoi am vrut sa pastrez totul asa cum era in inima mea, am vrut sa inteleg,
ca sa nu uit niciodata. In nevinovatia mea, dorintele mi se implineau. M-am
pomenit deschizind ochii mari, din ce in ce mai mari, si-am inceput sa invat.
Am deschis o poarta...
Am vazut si cealalta parte a lumii, mizeria ei si intunericul, si-am vrut sa las
totul in urma si sa fug departe. Atat de departe incat sa nu ma mai pot
intoarce niciodata. Atunci am atins eternitatea, si m-am agatat plingind de
"niciodata". M-am pomenit trasa de o forta ciudata pe poarta pe care eu, in
inocenta mea, o deschisesem....
Surprinsa, m-am intors inapoi doar cit sa apuc sa vad poarta inchizindu-se.
Oh, ce durere! Poarta nu mai putea fi deschisa. Nu mai exista drumul înapoi.
O alta dorinta mi se implinise, "niciodata" ramasese acolo, langa mine, si ma
oprea sa ma intorc. Ma simteam protejata, desi stiam ca lasasem totul in
urma. Nu mai aprtineam acelei lumi! Totul era atit de nou, incit nu-mi
dadusem seama ca imi alesesem drumul.
Am privit in jos, la picioarele mele. Talpile imi paseau pe o linie galbena.
Citisem despre ea cu mult timp in urma, intr-o carte care trata ideea evolutiei
spirituale. Am zambit, si-am privit in stanga mea...
Aveam din nou ochii mari, imi priveam viata, trecutul, prezentul si
viitorul.Tristetea ma parasea, nu mai avea loc langa mine. Acum stiam ca
voi face tot ce voi putea mai bine, ca eram eliberata de vina. Era o vina
cruda, pe care n-o chemasem langa mine. Am zimbit din nou, si-am privit in
dreapta mea...
Oare totul era dual acolo? Priveam moartea in fata, si vedeam ca nu era nici
pe departe asa de urata precum auzisem, nici ca dupa ea ar fi fost sfirsitul.
Oh, mai erau atatea! Lumi diferite de ce stiam, frumoase fiecare in felul ei.
Intelepciunea m-a prins de mina si mi-a aratat frumosul, m-a invatat din nou
sa ma bucur si sa rid. Am vrut sa pasesc acolo, sa caut fericirea si s-o tin in
brate.
Moartea a ris si mi-a promis prietenia. M-a pus sa-mi privesc iar viata si sa
vad prin cite accidente trecusem si urma sa mai trec. Mi-a zis ca as putea sa
o fac, dar ca mai puteam face ceva: sa ajut oamenii, sa mai ajut si pe altii sa
urce langa mine. Ajutorul parea sa vina linga mine din toate partile .
Cu lacrimi in ochi, am inceput sa pasesc din nou pe linia galbena, granita
dintre viata si moarte. Aflasem ce cautasem: rostul vietii mele. Atunci miam
adus aminte ca luasem acea hotarare cu mult timp in urma. Urma sa ridic
si pe altii, sa le arat minunea din sufletul meu, din sufletul lor, din
eternitatea careia ii apartineam. Zimbeam din nou, caci imi gasisem locul...
Paseam din nou pe linia galbena, pas linga pas, si-i priveam pe cei carora leam
semanat. Incercam sa traiesc din nou linga ei. Am vazut din nou mizeria
si nepasarea lor. Imi venea sa urlu, sa strig tare ca sa ma auda toti :
Cum puteti fi atit de inconstienti? De ce va balaciti in mocirla? Deschidetiva
ochii si pasiti in lumina! Vedeti ce am vazut si eu Oricine poate, de ce
intoarceti spatele fericirii, frumosului? Nu mai stiti sa visati frumos?
Mi-am simtit alegerea ca o povara, atit de grea, atit de grea... Voiam oare
imposibilul? Am auzit o voce chemindu-ma. De unde venea? M-am pomenit
singura intr-o camera fara tavan si fara podea, suspendata in neant. In jurul
meu erau porti, majoritatea inchise, cu exceptia uneia, de unde venea vocea.
Era o poarta spre viitor, un viitor indepartat, si-am vazut acolo fericirea. Asa
am aflat ca merita sa lupt, si asta mi-a dat putere.
Acuma stiu ca pot ajunge in acea camera oricind vreau, e destul sa inchid
ochii. Pot alege orice timp vreau, sa deschid poarta si sa privesc dincolo de
ea. E darul pe care-l primisem...
Oare citi pasi voi mai face pe linia galbena? E un dar, si in acelasi timp un
blestem, caci, traind printre voi, am invatat ce inseamna singuratatea. E o
crima sa ai inima doar ca sa suferi...
Nu e o poveste , nu e un basm . E ceva la fel de real ca mine si ca tine .
Am mai vazut oameni ca mine, si i-am vazut pe altii inaltindu-se. Legendele
spun ca linia galbena e pazita de niste fiinte ciudate, strajerii. Aceia nu lasa
sa o atinga cei care nu au alungat distrugerea din sufletele lor. Granita
galbena e un dar, si o capcana in acelasi timp. Caci daca incerci sa atingi
mizeria, strajerii te arunca din nou in mocirla, unde nu poti decat sa te
scufunzi incet... Te pot ajuta, sa-ti intinda o mana, dar tu esti singurul
raspunzator de faptele tale, de drumul pe care ti-l alegi .
Oare ce vei alege, omule ? Mocirla sau lumina ?
Primul pas
Nu a fost prima oara cind mi-am asternut gindurile si sufletul pe hirtie. Insa
a fost prima oara cind am vazut la ce foloseste o asemenea fapta…
Unul din cei mai buni prieteni ai mei avea o perioada dificila, pe care eu n-o
intelegeam. Iubea pe cineva, dar fata l-a amagit si nu-l iubea. Totul se
sfirsise pentru ei. Prietenul meu nu-si mai vedea rostul in lume, nu-si mai
intelegea propria viata si voia sa renunte la ea. Voiam sa-l ajut cumva, dar
uitasem cum sa vindec un alt suflet de om.
Asa ca am dat buzna-n colectia mea de amintiri, am incercat sa gasesc ceva
ce sa fie similar experientei lui si sa-i explic care-a fost solutia mea, dar nu
gaseam o asemenea amintire, oricit ma zbateam. Si cum as fi putut oare?
E cineva pregatit vreodata sa renunte la iubire, la fericirea de a avea pe
cineva in sufletul sau si a se simti implinit si intreg? Poti vreodata sa uiti
iubirea si sa nu privesti cu regret inapoi, sa-ti doresti sa te intorci?
Invatam doar sa supravietuim cu aceste regrete si sa tinjim continuu dupa
ele: caldura unui iubit, a unei iubite, a unui prieten, zilele copilariei cind
simteam din plin afectiunea parintilor si nu aveam atitea griji si ginduri
contradictorii… vremea cind puteam crede in noi fara nici o rezistenta si nu
simteam nevoia sa gasim explicatii nenaturale pentru niste sentimente cit se
poate de naturale si de senine.
Oricit incercam sa privesc in urma, nu gaseam nimic similar. Doar suferinta
si disperarea.
Dar aceste sentimente le-am invatat deja. Nu gaseam cuvinte sa le explic, si
cum am reusit sa trec peste ele… oare am reusit vreodata sa trec de ele?
Intelepciunea mea e-o bucata de Univers instelat pentru cei ce vad in lumea
mea, si-o explozie de nebunie pentru cei ce nu pot intelege si pasi pragul
lumii mele. Intr-un fel sau altul, e bucatica mea, prea personala ca s-o pot
imprumuta si sa ii foloseasca cuiva. Ce era de facut?
Sincer, n-am facut nimic. Am povestit doar experienta mea, de la inima la
inima, si l-am lasat sa inteleaga singur, sa traga singur concluziile potrivite
lui.
Si-a deschis sufletul si a vazut lumina de la capatul tunelului. Cum a reusit?
De ce? Pentru ca eu am putut. Pentru ca se poate. Pentru ca oricine poate.
A fost minunat sa vad schimbarile din el. Superb!
Un boboc care-a inflorit si-a adus in lume frumusete si parfum, dupa o
noapte lunga in care a avut doar speranta ca-l vor atinge primele raze de
Soare ale diminetii.
Si eu am fost boboc cindva...
Sentimente
Am intrat intr-o zi intr-un lacas de cult. Am ajuns la o rascruce, si voiam o
schimbare in viata mea. M-am rugat lui Dumnezeu sa-mi dea ceea ce toti
oamenii din lume isi doresc: fericirea. Mi-am spus ruga si abia dupa aceea
mi-am dat seama cit de naiva ar putea fi. Oare Dumnezeu nu are altceva de
facut decit sa multumeasca toti lenesii din lumea asta?
Dezamagita, am vrut sa plec si sa-mi ling singura ranile, departe de alti
ochii, departe chiar si de Dumnezeu. Atunci mi-a cazut privirea pe o glastra
cu flori, si mi-am primit darul cerut.
Priveam o floare, si-am inteles ca ea traia pentru mine, pentru oricine ar fi
privit-o citeva clipe si apoi avea sa moara. Rostul ei era sa-mi aduca
fumusete si parfum, un strop de bunastare si de bucurie in inima mea.
Privesc in jur si observ o infinitate de vietati care traiesc doar pentru aceasta:
sa aduca un strop de frumuste si de bucurie. Treceam in fiecare zi pe linga
ele si le ignoram. Nu era cinstit nici pentru ele, nici pentru mine. Mi-am
simtit inima plina de bucurie, si-am inteles ce inseamna sa fii fericit. Si mam
simtit iubita de Dumnezeu, pentru ca mi-a oferit atitea minuni de care sa
ma pot bucura.
Apoi am ajuns sa cunosc suferinta si disperarea. Nu voi insista insa pe
aceasta tema. Sint sentimente deloc placute, si nu e nicidecum o idee buna sa
le retraiesc de fiecare data cind imi aduc aminte. As mai adauga doar o alta
perla inlacrimata la siragul de nemultumiri si mi-as otravi singura si de
bunavoie sufletul. Prefer sa aleg o alta cale de a-mi continua viata.
Iubire si fericire, suferinta si disperare… o multitudine de sentimente la care,
uneori, nu le pot nici macar adauga un nume, stiu doar ca exista in sufletul
meu. Acestea nu sint fapte, nu sint idei sau solutii ale unei probleme. Sint
sentimente care m-au schimbat si mi-au intors mica mea lume linistita pe
dos. Oricit as incerca, nu pot descrie un sentiment.
Aceasta e marea voastra confuzie. Incercati sa explicati sentimentele, sa
gasiti forme si cuvinte pentru dragoste, bucurie, pace interioara, ura,
dezamagire, disperare etc. Vreti sa folositi un cuvint inventat de minti
straine, ca sa desemneze o infinitate de fapte sau obiecte si sa le reduca la
unul singur, mic si lipsit de sens.
Nu credeti? Luati un cuvint la intimplare si repetati-l citeva minute. Mai are
vreun sens?
Aici e eroarea: sentimentul il simti, insa poti explica doar efectele lui, nu
sentimentul in sine. Fiecare om simte in propriul sau mod. Cind etichetezi
ceea ce simti, e ca si cum ai micsora si lipsi de sens o parte din sufletul tau,
din ceea ce esti tu, si oricit de mult ai incerca sa faci asta, niciodata nu va fi
suficient de bine... pentru ca intotdeauna vei simti ca lipseste ceva, acea
bucatica de Univers pe care o negi... tu insuti!
Nu simt nevoia sa imi descopar tot sufletul in fata voastra. Am ridicat doar
putin vălul si astept ziua in care nu va mai fi nevoie sa pastrez secrete in
interiorul meu. Inca n-a sosit timpul sa las sa cada acest văl, pentru ca v-ati
obisnuit sa traiti intre umbre si sa va speriati de lumina. Fara aceasta umbra
de mister, veti fauri singuri umbre peste cuvintele mele, umbre de mizerie la
care nu vreti sau nu stiti inca sa renuntati… sper doar ca, prin puterea
exemplului, sa ridicati si voi putin din vălul de umbre ce va acopera sufletele
si sa descoperiti minunea de-a te simti viu.
A uita
A sosit si timpul cind ceva trebuia facut. Am ticluit un plan cu familia mea,
apoi ne-am imbratisat si mi-am luat ramas bun. Am parasit ceturile albe
insotita de urarile lor de succes si-am pornit la drum. Stiam ca-mi va fi greu,
dar eram impacata de hotarirea luata.
Am strabatut rapid spatiul ce ma despartea de destinatia mea, si pe masura
ce ma apropiam de planeta voastra, am ajuns sa-i admir frumusetea si s-o
indragesc. Am plutit deasupra unui munte cu un peisaj mirific si-as fi vrut sa
ramin acolo, dar trebuia sa plec mai departe. Am ajuns deasupra unui orasel,
apoi am intrat intr-o locuinta micuta si-am vazut o femeie tinara si draguta.
M-am indreptat spre burtica ei si-am intrat inauntru, apoi m-am grabit sa ies
afara, la lumina Soarelui. Apoi, am uitat…
Au trecut ani lungi si-am trait printre voi. Am adunat frici si minciuni si leam
lipit de sufletul meu, reguli straine de mine si nelinisti neintelese. Am
trecut prin incercari si-am intrat in clubul inimilor frinte. Am descoperit ca
oglinda sufletului meu s-a spart si-am inceput sa ma chinui sa adun iar si iar
bucatelele sparte si sa recompun oglinda, ca pe un puzzle. Speram sa pot
gasi suficiente bucatele astfel incit, la un moment dat, sa pot sa-mi vad
reflexia, sa vad cine sint si lumina din sufletul meu. Am uitat cine eram, am
uitat cum trebuia sa fiu. Am uitat motivul pentru care venisem, am uitat, am
uitat ce am uitat...
Intr-o zi, cineva mi-a spus: unii oameni se imbraca in minciuni, si asta le
face rau, ii imbolnaveste. Privea la mine, ar fi trebuit sa inteleg ca se referea
si la mine, dar, in aroganta mea, am negat.
E imposibil sa fie vorba de mine! Eu caut adevarul, si incerc sa nu mint. Nu
ma imbrac in minciuni! Intotdeauna, pe baza informatiilor pe care le am, ma
gindesc bine si incerc sa iau cea mai buna decizie. Astfel, inlatur regretele
inutile si evit minciunile. Sint sincera cu mine si refuz minciuna.
Simteam ca acele vorbe erau pentru mine, dar nu aveau sens... Apoi, am
inteles. Imi creasem singura o inchisoare si m-am incatusat singura in lanturi
groase, pe care uitam sa le vad. Da, invatasem sa traiesc ca voi, intre ziduri
de „eu nu...” sau „eu sint...” sau „eu pot...” sau „eu nu pot...”. M-am inlantuit
in minciuni de „trebuie...” sau „doar atit se poate” ... si-am uitat sa fiu libera,
am uitat sa gindesc si sa traiesc cu adevarat. M-am ingropat in idei
preconcepute si ma miram de ce nu ma simteam multumita, de ce simteam
nevoia de „altceva”. Apoi, ca un tavan greu de beton, am adaugat un „toti
oamenii vor imposibilul” si m-am complacut in lene si neputinta. Am uitat
ce voiam, am uitat, am uitat...
Am vazut poze vechi ale mamei, apoi mi-a povestit de locuinta micuta de la
celalalt capat al oraselului unde traia cind m-am nascut eu. Am vazut muntii
care mi-au ramas dragi, si frinturi de amintiri s-a intors la mine, sa mai
completez putin din puzzle.
In virf de munte, am invatat sa ma bucur iar de verdeata ierbii si de parfumul
florilor, de aerul tare si curat, si de furtuna care intuneca complet cerul in
amiaza, cind norii pling si explozii de lumina brazdeaza vazduhul. Atunci
ating cerul si sint din nou in zorii Creatiei...
Scoala Strajerilor
M-am pomenit la un moment dat la Scoala Strajerilor. Nu eram singura, mai
erau si altii veniti acolo ca sa invete. Stateam in banca mea si incercam sa
inteleg lectia care ni se preda. Mi-era destul de greu sa ma concentrez,
deoarece faceam comparatii cu experientele trecute, cu nemuultumirile si
problemele anterioare si ma pierdeam in sirul gindurilor.
- V-am adus aici ca sa invatati legile de baza ale Universului vostru. Sint
sapte reguli fara de care Universul vostru nu ar putea sa existe, nu doar trei,
cum credeai tu.
Mi s-a parut o acuzatie nedreapta. Eu nu ma gindisem deloc la aceste legi, cu
atit mai putin sa le numar. Abia mai tirziu, cind am plecat de la scoala lor,
mi-am continuat viata si am incercat sa-mi amintesc cele sapte legi, nu
reuseam decit sa-mi amintesc trei dintre ele. Mi-am dat seama ca primisem o
profetie care trebuia cumva sa ajunga in trecut, sa trec peste ea. Am vrut sami
aduc aminte, sa le stiu pe toate cele sapte legi si… am primit un cadou de
la un prieten, un film, care m-a facut sa-mi aduc aminte inca una din cele
sapte legi. Se mai umpluse un gol. Acum stiu ca, in timp, voi reusi sa-mi
amintesc si celelalte trei, si astept cu drag momentul cind voi avea colectia
completa.
- Prima lege este Legea Luminii: Universul vostru este sub influenta
Luminii, sub toate formele ei, exterioare sau interioare. Formele de viata se
dezvolta pe planetele voastre datorita energiei solare, bunastarea tuturor
oamenilor se bazeaza pe progresul provocat de lumina mintii, relatiile dintre
voi va multumesc cind folositi lumina spiritului. Desigur, exista forme de
coruptie, simbioze sau parazitism, manifestari ale intunericului. Dar, exact
ca in propriile voastre organisme, mai devreme sau mai tirziu, ceea ce este
considerat nociv este izolat si anihilat. Astfel va vindecati de boli, sau
dizolvati imperii. Trebuie sa invatati aceasta lege, e foarte importanta. In
contactul dintre civilizatii, dintre planete, nu veti putea rezista daca insistati
sa fiti distructivi. La fel ca in organism, se vor aduna mai multi si vor
distruge ei microbul. Dar daca veti invata sa formati o alianta pasnica cu o
alta rasa/specie/civilizatie veti avea doar de cistigat. Pentru ca intr-o alianta
de doi membri se poate alipi un al treilea s.a.m.d. Importanta unei asemenea
alianta este cruciale, ceea ce ne explica a doua lege.
- A doua lege este Legea Armoniei: In interactiunea cu un sistem, energia nu
se conserva, ci este influentata de energia sistemului. Mai explicit, se
disperseaza in sistem si este modificata de membrii componenti ai
sistemului, rezultatul fiind altul decit in interactiunea cu un singur membru.
De aceea simtiti nevoia sa traiti in comunitati, iar prietenia este o simpla
consecinta a acestei legi. Intr-un sistem, va asigurati progresul, comfortul,
siguranta, sanatatea etc. Organele din interiorul vostru au diferite functii, dar
supravietuiesc doar ca parte dintr-un sistem mai complex, corpul vostru.
Planetele exista ca parte integranta a sistemului solar/planetar s.a.m.d.
Tulburarile sociale si comportamentale pe care le experimentati sint datorate
faptului ca o parte dintre voi nu s-au armonizat cu sistemul existent, nu si-au
gasit locul si nu se pot simti impliniti. Ar trebui sa invatati ca fiecare parte
dintr-un sistem are un rol important, fara de care sistemul colapseaza, ca
fiecare om are o importanta si un loc special in societate, si sa respectati
asta. Un artist nu valoreaza nimic fara oamenii care-i admira operele, un
politician nu face nimic fara sustinatori, nu ati putea merge pe strada daca
maturatorii de strada nu-si fac meseria, ati muri de foame fara agricultori etc.
Trebuie sa concepeti si sa folositi un sistem de metode prin care fiecare om
sa-si poata gasi locul in societate, in sistemul vostru, modalitati prin care
fiecare sa va puteti gasi armonia.
- A treia lege este….
Din pacate, nu mi-o amintesc inca.
- A patra lege este Legea Atractiei: tot ce exista in acest Univers atrage spre
sine ceea ce ii seamana. Ceea ce voi numiti legea gravitatiei este doar o
consecinta a acestei legi. Stelele atrag interiorul planetar, planetele atrag tot
ce contine minerale etc. Voi va bucurati de inteligenta, ar trebui sa intelegeti
ca atrageti spre voi ceea ce ginditi, ceea ce chemati spre voi, in modul in
care-l chemati. Nu degeaba spuneti: ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea
sa primesti. Dar ca sa folositi aceasta lege, aveti nevoie sa va deschideti spre
Lumina, si sa va creati propriul Univers, asa cum vi-l doriti. Puteti avea
orice doriti, atita vreme cit aveti vointa puternica si perseverenta.
Imposibilul nu exista, doar limitele pe care singuri vi le autoimpuneti.
Restul, e doar o chestiune de antrenament.
A cincea si a sasea lege nu mi le amintesc.
- A saptea lege este Legea Iubirii: singurul lucru de care ai neaparat nevoie
este iubirea. Aveti nevoie de iubire ca sa cresteti si sa va dezvoltati, sa
evoluati. Asa sinteti construiti, fiind parte a luminii si creatie de lumina, cu
un simbure de lumina interioara in voi. Daca dintr-un motiv sau altul nu mai
aveti parte de iubire, ramineti confuzi si goi, veti incerca sa va regasiti, sa
umpleti golul pe care doar iubirea il poate umple. Fara iubire, alergati prin
viata condusi de demonul lacomiei. Iar rezultatele le cunoasteti deja, sint
multe si variate, de la razboaie si terorism, la gelozia pe vecinul care are
“altceva”. Prindeti curaj si invatati sa iubiti, sa sperati, sa prindeti aripi in
suflet si sa zburati. Doar asa puteti gasi fericirea.
Concluzie
Concluzii? Nu exista nici o concluzie! Inca nu am murit, ca sa existe o
concluzie.
Pina cind acea zi va veni, sint in continua schimbare, aidoma unui nor; cresc,
imi schimb interiorul, pling, plutesc sau ofer explozii de lumina…
Azi e prima zi din restul vietii mele. Am o viata intreaga inainte… plec
acum, sa ma bucur de aceasta minune la care-i spunem viata. Vino cu mine!
La inceput nu era nici o diferenta. Eram ca voi, majoritatea oamenilor,
crescind intr-o familie cu necazurile si fericirea ei. Traiam si ma bucuram de
viata, o priveam cu ochi naivi de copil si ma minunam de ea. Ce frumos era
totul! Si cit de miraculos!
Apoi am vrut sa pastrez totul asa cum era in inima mea, am vrut sa inteleg,
ca sa nu uit niciodata. In nevinovatia mea, dorintele mi se implineau. M-am
pomenit deschizind ochii mari, din ce in ce mai mari, si-am inceput sa invat.
Am deschis o poarta...
Am vazut si cealalta parte a lumii, mizeria ei si intunericul, si-am vrut sa las
totul in urma si sa fug departe. Atat de departe incat sa nu ma mai pot
intoarce niciodata. Atunci am atins eternitatea, si m-am agatat plingind de
"niciodata". M-am pomenit trasa de o forta ciudata pe poarta pe care eu, in
inocenta mea, o deschisesem....
Surprinsa, m-am intors inapoi doar cit sa apuc sa vad poarta inchizindu-se.
Oh, ce durere! Poarta nu mai putea fi deschisa. Nu mai exista drumul înapoi.
O alta dorinta mi se implinise, "niciodata" ramasese acolo, langa mine, si ma
oprea sa ma intorc. Ma simteam protejata, desi stiam ca lasasem totul in
urma. Nu mai aprtineam acelei lumi! Totul era atit de nou, incit nu-mi
dadusem seama ca imi alesesem drumul.
Am privit in jos, la picioarele mele. Talpile imi paseau pe o linie galbena.
Citisem despre ea cu mult timp in urma, intr-o carte care trata ideea evolutiei
spirituale. Am zambit, si-am privit in stanga mea...
Aveam din nou ochii mari, imi priveam viata, trecutul, prezentul si
viitorul.Tristetea ma parasea, nu mai avea loc langa mine. Acum stiam ca
voi face tot ce voi putea mai bine, ca eram eliberata de vina. Era o vina
cruda, pe care n-o chemasem langa mine. Am zimbit din nou, si-am privit in
dreapta mea...
Oare totul era dual acolo? Priveam moartea in fata, si vedeam ca nu era nici
pe departe asa de urata precum auzisem, nici ca dupa ea ar fi fost sfirsitul.
Oh, mai erau atatea! Lumi diferite de ce stiam, frumoase fiecare in felul ei.
Intelepciunea m-a prins de mina si mi-a aratat frumosul, m-a invatat din nou
sa ma bucur si sa rid. Am vrut sa pasesc acolo, sa caut fericirea si s-o tin in
brate.
Moartea a ris si mi-a promis prietenia. M-a pus sa-mi privesc iar viata si sa
vad prin cite accidente trecusem si urma sa mai trec. Mi-a zis ca as putea sa
o fac, dar ca mai puteam face ceva: sa ajut oamenii, sa mai ajut si pe altii sa
urce langa mine. Ajutorul parea sa vina linga mine din toate partile .
Cu lacrimi in ochi, am inceput sa pasesc din nou pe linia galbena, granita
dintre viata si moarte. Aflasem ce cautasem: rostul vietii mele. Atunci miam
adus aminte ca luasem acea hotarare cu mult timp in urma. Urma sa ridic
si pe altii, sa le arat minunea din sufletul meu, din sufletul lor, din
eternitatea careia ii apartineam. Zimbeam din nou, caci imi gasisem locul...
Paseam din nou pe linia galbena, pas linga pas, si-i priveam pe cei carora leam
semanat. Incercam sa traiesc din nou linga ei. Am vazut din nou mizeria
si nepasarea lor. Imi venea sa urlu, sa strig tare ca sa ma auda toti :
Cum puteti fi atit de inconstienti? De ce va balaciti in mocirla? Deschidetiva
ochii si pasiti in lumina! Vedeti ce am vazut si eu Oricine poate, de ce
intoarceti spatele fericirii, frumosului? Nu mai stiti sa visati frumos?
Mi-am simtit alegerea ca o povara, atit de grea, atit de grea... Voiam oare
imposibilul? Am auzit o voce chemindu-ma. De unde venea? M-am pomenit
singura intr-o camera fara tavan si fara podea, suspendata in neant. In jurul
meu erau porti, majoritatea inchise, cu exceptia uneia, de unde venea vocea.
Era o poarta spre viitor, un viitor indepartat, si-am vazut acolo fericirea. Asa
am aflat ca merita sa lupt, si asta mi-a dat putere.
Acuma stiu ca pot ajunge in acea camera oricind vreau, e destul sa inchid
ochii. Pot alege orice timp vreau, sa deschid poarta si sa privesc dincolo de
ea. E darul pe care-l primisem...
Oare citi pasi voi mai face pe linia galbena? E un dar, si in acelasi timp un
blestem, caci, traind printre voi, am invatat ce inseamna singuratatea. E o
crima sa ai inima doar ca sa suferi...
Nu e o poveste , nu e un basm . E ceva la fel de real ca mine si ca tine .
Am mai vazut oameni ca mine, si i-am vazut pe altii inaltindu-se. Legendele
spun ca linia galbena e pazita de niste fiinte ciudate, strajerii. Aceia nu lasa
sa o atinga cei care nu au alungat distrugerea din sufletele lor. Granita
galbena e un dar, si o capcana in acelasi timp. Caci daca incerci sa atingi
mizeria, strajerii te arunca din nou in mocirla, unde nu poti decat sa te
scufunzi incet... Te pot ajuta, sa-ti intinda o mana, dar tu esti singurul
raspunzator de faptele tale, de drumul pe care ti-l alegi .
Oare ce vei alege, omule ? Mocirla sau lumina ?
Primul pas
Nu a fost prima oara cind mi-am asternut gindurile si sufletul pe hirtie. Insa
a fost prima oara cind am vazut la ce foloseste o asemenea fapta…
Unul din cei mai buni prieteni ai mei avea o perioada dificila, pe care eu n-o
intelegeam. Iubea pe cineva, dar fata l-a amagit si nu-l iubea. Totul se
sfirsise pentru ei. Prietenul meu nu-si mai vedea rostul in lume, nu-si mai
intelegea propria viata si voia sa renunte la ea. Voiam sa-l ajut cumva, dar
uitasem cum sa vindec un alt suflet de om.
Asa ca am dat buzna-n colectia mea de amintiri, am incercat sa gasesc ceva
ce sa fie similar experientei lui si sa-i explic care-a fost solutia mea, dar nu
gaseam o asemenea amintire, oricit ma zbateam. Si cum as fi putut oare?
E cineva pregatit vreodata sa renunte la iubire, la fericirea de a avea pe
cineva in sufletul sau si a se simti implinit si intreg? Poti vreodata sa uiti
iubirea si sa nu privesti cu regret inapoi, sa-ti doresti sa te intorci?
Invatam doar sa supravietuim cu aceste regrete si sa tinjim continuu dupa
ele: caldura unui iubit, a unei iubite, a unui prieten, zilele copilariei cind
simteam din plin afectiunea parintilor si nu aveam atitea griji si ginduri
contradictorii… vremea cind puteam crede in noi fara nici o rezistenta si nu
simteam nevoia sa gasim explicatii nenaturale pentru niste sentimente cit se
poate de naturale si de senine.
Oricit incercam sa privesc in urma, nu gaseam nimic similar. Doar suferinta
si disperarea.
Dar aceste sentimente le-am invatat deja. Nu gaseam cuvinte sa le explic, si
cum am reusit sa trec peste ele… oare am reusit vreodata sa trec de ele?
Intelepciunea mea e-o bucata de Univers instelat pentru cei ce vad in lumea
mea, si-o explozie de nebunie pentru cei ce nu pot intelege si pasi pragul
lumii mele. Intr-un fel sau altul, e bucatica mea, prea personala ca s-o pot
imprumuta si sa ii foloseasca cuiva. Ce era de facut?
Sincer, n-am facut nimic. Am povestit doar experienta mea, de la inima la
inima, si l-am lasat sa inteleaga singur, sa traga singur concluziile potrivite
lui.
Si-a deschis sufletul si a vazut lumina de la capatul tunelului. Cum a reusit?
De ce? Pentru ca eu am putut. Pentru ca se poate. Pentru ca oricine poate.
A fost minunat sa vad schimbarile din el. Superb!
Un boboc care-a inflorit si-a adus in lume frumusete si parfum, dupa o
noapte lunga in care a avut doar speranta ca-l vor atinge primele raze de
Soare ale diminetii.
Si eu am fost boboc cindva...
Sentimente
Am intrat intr-o zi intr-un lacas de cult. Am ajuns la o rascruce, si voiam o
schimbare in viata mea. M-am rugat lui Dumnezeu sa-mi dea ceea ce toti
oamenii din lume isi doresc: fericirea. Mi-am spus ruga si abia dupa aceea
mi-am dat seama cit de naiva ar putea fi. Oare Dumnezeu nu are altceva de
facut decit sa multumeasca toti lenesii din lumea asta?
Dezamagita, am vrut sa plec si sa-mi ling singura ranile, departe de alti
ochii, departe chiar si de Dumnezeu. Atunci mi-a cazut privirea pe o glastra
cu flori, si mi-am primit darul cerut.
Priveam o floare, si-am inteles ca ea traia pentru mine, pentru oricine ar fi
privit-o citeva clipe si apoi avea sa moara. Rostul ei era sa-mi aduca
fumusete si parfum, un strop de bunastare si de bucurie in inima mea.
Privesc in jur si observ o infinitate de vietati care traiesc doar pentru aceasta:
sa aduca un strop de frumuste si de bucurie. Treceam in fiecare zi pe linga
ele si le ignoram. Nu era cinstit nici pentru ele, nici pentru mine. Mi-am
simtit inima plina de bucurie, si-am inteles ce inseamna sa fii fericit. Si mam
simtit iubita de Dumnezeu, pentru ca mi-a oferit atitea minuni de care sa
ma pot bucura.
Apoi am ajuns sa cunosc suferinta si disperarea. Nu voi insista insa pe
aceasta tema. Sint sentimente deloc placute, si nu e nicidecum o idee buna sa
le retraiesc de fiecare data cind imi aduc aminte. As mai adauga doar o alta
perla inlacrimata la siragul de nemultumiri si mi-as otravi singura si de
bunavoie sufletul. Prefer sa aleg o alta cale de a-mi continua viata.
Iubire si fericire, suferinta si disperare… o multitudine de sentimente la care,
uneori, nu le pot nici macar adauga un nume, stiu doar ca exista in sufletul
meu. Acestea nu sint fapte, nu sint idei sau solutii ale unei probleme. Sint
sentimente care m-au schimbat si mi-au intors mica mea lume linistita pe
dos. Oricit as incerca, nu pot descrie un sentiment.
Aceasta e marea voastra confuzie. Incercati sa explicati sentimentele, sa
gasiti forme si cuvinte pentru dragoste, bucurie, pace interioara, ura,
dezamagire, disperare etc. Vreti sa folositi un cuvint inventat de minti
straine, ca sa desemneze o infinitate de fapte sau obiecte si sa le reduca la
unul singur, mic si lipsit de sens.
Nu credeti? Luati un cuvint la intimplare si repetati-l citeva minute. Mai are
vreun sens?
Aici e eroarea: sentimentul il simti, insa poti explica doar efectele lui, nu
sentimentul in sine. Fiecare om simte in propriul sau mod. Cind etichetezi
ceea ce simti, e ca si cum ai micsora si lipsi de sens o parte din sufletul tau,
din ceea ce esti tu, si oricit de mult ai incerca sa faci asta, niciodata nu va fi
suficient de bine... pentru ca intotdeauna vei simti ca lipseste ceva, acea
bucatica de Univers pe care o negi... tu insuti!
Nu simt nevoia sa imi descopar tot sufletul in fata voastra. Am ridicat doar
putin vălul si astept ziua in care nu va mai fi nevoie sa pastrez secrete in
interiorul meu. Inca n-a sosit timpul sa las sa cada acest văl, pentru ca v-ati
obisnuit sa traiti intre umbre si sa va speriati de lumina. Fara aceasta umbra
de mister, veti fauri singuri umbre peste cuvintele mele, umbre de mizerie la
care nu vreti sau nu stiti inca sa renuntati… sper doar ca, prin puterea
exemplului, sa ridicati si voi putin din vălul de umbre ce va acopera sufletele
si sa descoperiti minunea de-a te simti viu.
A uita
A sosit si timpul cind ceva trebuia facut. Am ticluit un plan cu familia mea,
apoi ne-am imbratisat si mi-am luat ramas bun. Am parasit ceturile albe
insotita de urarile lor de succes si-am pornit la drum. Stiam ca-mi va fi greu,
dar eram impacata de hotarirea luata.
Am strabatut rapid spatiul ce ma despartea de destinatia mea, si pe masura
ce ma apropiam de planeta voastra, am ajuns sa-i admir frumusetea si s-o
indragesc. Am plutit deasupra unui munte cu un peisaj mirific si-as fi vrut sa
ramin acolo, dar trebuia sa plec mai departe. Am ajuns deasupra unui orasel,
apoi am intrat intr-o locuinta micuta si-am vazut o femeie tinara si draguta.
M-am indreptat spre burtica ei si-am intrat inauntru, apoi m-am grabit sa ies
afara, la lumina Soarelui. Apoi, am uitat…
Au trecut ani lungi si-am trait printre voi. Am adunat frici si minciuni si leam
lipit de sufletul meu, reguli straine de mine si nelinisti neintelese. Am
trecut prin incercari si-am intrat in clubul inimilor frinte. Am descoperit ca
oglinda sufletului meu s-a spart si-am inceput sa ma chinui sa adun iar si iar
bucatelele sparte si sa recompun oglinda, ca pe un puzzle. Speram sa pot
gasi suficiente bucatele astfel incit, la un moment dat, sa pot sa-mi vad
reflexia, sa vad cine sint si lumina din sufletul meu. Am uitat cine eram, am
uitat cum trebuia sa fiu. Am uitat motivul pentru care venisem, am uitat, am
uitat ce am uitat...
Intr-o zi, cineva mi-a spus: unii oameni se imbraca in minciuni, si asta le
face rau, ii imbolnaveste. Privea la mine, ar fi trebuit sa inteleg ca se referea
si la mine, dar, in aroganta mea, am negat.
E imposibil sa fie vorba de mine! Eu caut adevarul, si incerc sa nu mint. Nu
ma imbrac in minciuni! Intotdeauna, pe baza informatiilor pe care le am, ma
gindesc bine si incerc sa iau cea mai buna decizie. Astfel, inlatur regretele
inutile si evit minciunile. Sint sincera cu mine si refuz minciuna.
Simteam ca acele vorbe erau pentru mine, dar nu aveau sens... Apoi, am
inteles. Imi creasem singura o inchisoare si m-am incatusat singura in lanturi
groase, pe care uitam sa le vad. Da, invatasem sa traiesc ca voi, intre ziduri
de „eu nu...” sau „eu sint...” sau „eu pot...” sau „eu nu pot...”. M-am inlantuit
in minciuni de „trebuie...” sau „doar atit se poate” ... si-am uitat sa fiu libera,
am uitat sa gindesc si sa traiesc cu adevarat. M-am ingropat in idei
preconcepute si ma miram de ce nu ma simteam multumita, de ce simteam
nevoia de „altceva”. Apoi, ca un tavan greu de beton, am adaugat un „toti
oamenii vor imposibilul” si m-am complacut in lene si neputinta. Am uitat
ce voiam, am uitat, am uitat...
Am vazut poze vechi ale mamei, apoi mi-a povestit de locuinta micuta de la
celalalt capat al oraselului unde traia cind m-am nascut eu. Am vazut muntii
care mi-au ramas dragi, si frinturi de amintiri s-a intors la mine, sa mai
completez putin din puzzle.
In virf de munte, am invatat sa ma bucur iar de verdeata ierbii si de parfumul
florilor, de aerul tare si curat, si de furtuna care intuneca complet cerul in
amiaza, cind norii pling si explozii de lumina brazdeaza vazduhul. Atunci
ating cerul si sint din nou in zorii Creatiei...
Scoala Strajerilor
M-am pomenit la un moment dat la Scoala Strajerilor. Nu eram singura, mai
erau si altii veniti acolo ca sa invete. Stateam in banca mea si incercam sa
inteleg lectia care ni se preda. Mi-era destul de greu sa ma concentrez,
deoarece faceam comparatii cu experientele trecute, cu nemuultumirile si
problemele anterioare si ma pierdeam in sirul gindurilor.
- V-am adus aici ca sa invatati legile de baza ale Universului vostru. Sint
sapte reguli fara de care Universul vostru nu ar putea sa existe, nu doar trei,
cum credeai tu.
Mi s-a parut o acuzatie nedreapta. Eu nu ma gindisem deloc la aceste legi, cu
atit mai putin sa le numar. Abia mai tirziu, cind am plecat de la scoala lor,
mi-am continuat viata si am incercat sa-mi amintesc cele sapte legi, nu
reuseam decit sa-mi amintesc trei dintre ele. Mi-am dat seama ca primisem o
profetie care trebuia cumva sa ajunga in trecut, sa trec peste ea. Am vrut sami
aduc aminte, sa le stiu pe toate cele sapte legi si… am primit un cadou de
la un prieten, un film, care m-a facut sa-mi aduc aminte inca una din cele
sapte legi. Se mai umpluse un gol. Acum stiu ca, in timp, voi reusi sa-mi
amintesc si celelalte trei, si astept cu drag momentul cind voi avea colectia
completa.
- Prima lege este Legea Luminii: Universul vostru este sub influenta
Luminii, sub toate formele ei, exterioare sau interioare. Formele de viata se
dezvolta pe planetele voastre datorita energiei solare, bunastarea tuturor
oamenilor se bazeaza pe progresul provocat de lumina mintii, relatiile dintre
voi va multumesc cind folositi lumina spiritului. Desigur, exista forme de
coruptie, simbioze sau parazitism, manifestari ale intunericului. Dar, exact
ca in propriile voastre organisme, mai devreme sau mai tirziu, ceea ce este
considerat nociv este izolat si anihilat. Astfel va vindecati de boli, sau
dizolvati imperii. Trebuie sa invatati aceasta lege, e foarte importanta. In
contactul dintre civilizatii, dintre planete, nu veti putea rezista daca insistati
sa fiti distructivi. La fel ca in organism, se vor aduna mai multi si vor
distruge ei microbul. Dar daca veti invata sa formati o alianta pasnica cu o
alta rasa/specie/civilizatie veti avea doar de cistigat. Pentru ca intr-o alianta
de doi membri se poate alipi un al treilea s.a.m.d. Importanta unei asemenea
alianta este cruciale, ceea ce ne explica a doua lege.
- A doua lege este Legea Armoniei: In interactiunea cu un sistem, energia nu
se conserva, ci este influentata de energia sistemului. Mai explicit, se
disperseaza in sistem si este modificata de membrii componenti ai
sistemului, rezultatul fiind altul decit in interactiunea cu un singur membru.
De aceea simtiti nevoia sa traiti in comunitati, iar prietenia este o simpla
consecinta a acestei legi. Intr-un sistem, va asigurati progresul, comfortul,
siguranta, sanatatea etc. Organele din interiorul vostru au diferite functii, dar
supravietuiesc doar ca parte dintr-un sistem mai complex, corpul vostru.
Planetele exista ca parte integranta a sistemului solar/planetar s.a.m.d.
Tulburarile sociale si comportamentale pe care le experimentati sint datorate
faptului ca o parte dintre voi nu s-au armonizat cu sistemul existent, nu si-au
gasit locul si nu se pot simti impliniti. Ar trebui sa invatati ca fiecare parte
dintr-un sistem are un rol important, fara de care sistemul colapseaza, ca
fiecare om are o importanta si un loc special in societate, si sa respectati
asta. Un artist nu valoreaza nimic fara oamenii care-i admira operele, un
politician nu face nimic fara sustinatori, nu ati putea merge pe strada daca
maturatorii de strada nu-si fac meseria, ati muri de foame fara agricultori etc.
Trebuie sa concepeti si sa folositi un sistem de metode prin care fiecare om
sa-si poata gasi locul in societate, in sistemul vostru, modalitati prin care
fiecare sa va puteti gasi armonia.
- A treia lege este….
Din pacate, nu mi-o amintesc inca.
- A patra lege este Legea Atractiei: tot ce exista in acest Univers atrage spre
sine ceea ce ii seamana. Ceea ce voi numiti legea gravitatiei este doar o
consecinta a acestei legi. Stelele atrag interiorul planetar, planetele atrag tot
ce contine minerale etc. Voi va bucurati de inteligenta, ar trebui sa intelegeti
ca atrageti spre voi ceea ce ginditi, ceea ce chemati spre voi, in modul in
care-l chemati. Nu degeaba spuneti: ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea
sa primesti. Dar ca sa folositi aceasta lege, aveti nevoie sa va deschideti spre
Lumina, si sa va creati propriul Univers, asa cum vi-l doriti. Puteti avea
orice doriti, atita vreme cit aveti vointa puternica si perseverenta.
Imposibilul nu exista, doar limitele pe care singuri vi le autoimpuneti.
Restul, e doar o chestiune de antrenament.
A cincea si a sasea lege nu mi le amintesc.
- A saptea lege este Legea Iubirii: singurul lucru de care ai neaparat nevoie
este iubirea. Aveti nevoie de iubire ca sa cresteti si sa va dezvoltati, sa
evoluati. Asa sinteti construiti, fiind parte a luminii si creatie de lumina, cu
un simbure de lumina interioara in voi. Daca dintr-un motiv sau altul nu mai
aveti parte de iubire, ramineti confuzi si goi, veti incerca sa va regasiti, sa
umpleti golul pe care doar iubirea il poate umple. Fara iubire, alergati prin
viata condusi de demonul lacomiei. Iar rezultatele le cunoasteti deja, sint
multe si variate, de la razboaie si terorism, la gelozia pe vecinul care are
“altceva”. Prindeti curaj si invatati sa iubiti, sa sperati, sa prindeti aripi in
suflet si sa zburati. Doar asa puteti gasi fericirea.
Concluzie
Concluzii? Nu exista nici o concluzie! Inca nu am murit, ca sa existe o
concluzie.
Pina cind acea zi va veni, sint in continua schimbare, aidoma unui nor; cresc,
imi schimb interiorul, pling, plutesc sau ofer explozii de lumina…
Azi e prima zi din restul vietii mele. Am o viata intreaga inainte… plec
acum, sa ma bucur de aceasta minune la care-i spunem viata. Vino cu mine!
Protectia Psi
PROTECTIA PSIHOENERGETICA
METODE DE PROTECTIE - ACCESIBILE ORICUI
1. ADEVARUL, respectiv gandirea corecta - este o metoda neinvaziva, adica nu deterioareaza
atacatorul prin actiune directa. Orice metoda invaziva este practic si o metoda de atac, ceea ce
nu este cazul aici.
Cea mai importanta masura de contracarare si de protectie impotriva oricarui tip de atac este
adevarul, respectiv constientizarea situatiei, gandirea corecta fiind ABSOLUT NECESARA!
Manipularea se bazeaza tocmai pe denaturarea adevarului, pe confuzionarea adversarului
si inducerea unor programe (sugestii) nocive pentru victima atacului psi (psihoenergetic). In
acest scop, incepem cu cateva generalitati, care, oricat de plictisitoare ar fi, sunt necesare pentru
a ne forma o privire de ansamblu si pentru a gandi corect.
Nu mai e un secret faptul ca atomii, in cele mai mici componente ale lor, sunt energie; nici faptul
ca, asa cum se invata in scoala la biologie, informatia se transmite de la un neuron la altul prin
ioni, ma exact prin energie electromagnetica; si daca mergi la neurolog, iti poate lipi niste senzori
pe cap cu care sa-ti "citeasca" activitatea creierului, adica curentii electromagnetici generati de
creier; exista o lege in fizica care ne spune ca energia se conserva (nu se pierde); informatia se
transmite pe cale orala sau scrisa (hartie, cd etc), deci e nevoie de atomi; energia, prin definitie,
nu e statica, face ceva, se misca dintr-o parte in alta, avand o directie, incarcatura etc., ceea ce
implica o informatie, chiar daca acea informatie nu o putem intelege in totalitate. Ce concluzii
putem trage de aici? Nu exista energie fara informatie si nici informatie fara un suport energetic.
Mai mult, prin fiecare gand al nostru, emitem in jur, in campul (electro)magnetic planetar, o
anumita energie, pe care creierul nostru o poate codifica/decodifica. Aceasta energie pe care o
emitem mental o numim proiectie (extensie) mentala sau proiectie psihoenergetica. Este
evident faptul ca aceasta proiectie mentala poate fi voluntara (dirijata spre o persoana anume sau
grup de persoane) sau involuntara (emisa radial, eventual in mod egal in toate directiile). Insa nu
putem nega existenta acestor proiectii mentale, indiferent ca sunt voite, pentru un scop anume,
sau sunt facute in mod inconstient. Atat atacul, cat si protectia psihoenergetice se fac, evident, tot
cu ajutorul acestor proiectii mentale. Dintre formele de proiectii mentale des intalnite avem: corzi,
stringuri, forme-gand, spatii informate, daruri (diverse jucarii) etc.
Americanii fac o gramada de experimente, care mai de care mai ciudate si mai inutile; printre
altele, au descoperit ca un om doreste efectiv sa gandeasca intre 6 si 10% din ce ii trece prin
cap. Cu alte cuvinte, restul sunt "prinse" de la altii, din jur, de la oameni ale caror creiere
functioneaza pe o frecventa identica sau foarte asemanatoare cu cea a subiectului. Aceasta
frecventa este similara cu cea intalnita in transmisiile de tip radio, unde avem emitator si receptor,
acordati pe aceasi frecventa de unda. Vibratia este tocmai ceea ce se intelege prin aceasta
frecventa (respectiv grupare de frecvente foarte apropiate de frecventa initiala). Fiecare gand
emis de noi, in functie de incarcatura emotionala pe care i-o dam, are o anumita frecventa, mai
usoara / inalta / pozitiva sau mai grea / joasa / negativa. Astfel, putem vorbi de vibratie inalta
sau de vibratie joasa, o conventie care desemneaza incarcatura pozitiva, respectiv incarcatura
negativa a proiectiei / emisiei mentale (gandului format). Totalitatea proiectiilor mentale existente
in campul planetar o numim mental colectiv planetar. Cu alte cuvinte, mentalul colectiv
(planetar sau al unui grup mai restrans) este o conexiune mentala realizata in mod inconstient
intre membrii grupului, este realizata involuntar si de foarte multe ori, ignorata cu desavarsire.
Cand aceasta conexiune este realizata voluntar, in mod constient, avem ceea ce numim
telepatie sau linking (conexiune de grup). Aceasta conexiune, mentalul de grup, este foarte
importanta pentru evolutia si dezvoltarea personala a fiecaruia dintre noi; s-a observat in
nenumarate randuri ca, in cazul izolarii individului (pe o insula, de exemplu, unde nu exista alti
oameni), acesta se salbaticeste intr-un ritm rapid, ajungand chiar sa piarda complet caracteristici
umane de tipul inteligentei, emotiilor etc., ramanand doar cu instincte bestiale, primare. E foarte
usor de ignorat aceasta conexiune inconstienta, dar suntem inclusi in ea prin simplul fapt ca ne
consideram membri ai aceluiasi grup (specie, rasa, umanitate etc.). Cu totii avem accesul la
absolut orice informatie din acest mental colectiv, fiind parte integranta din el. Cine va spune ca
e ceva greu sau imposibil de realizat pentru voi, va minte! Sau din prostie, sau ca sa va
manipuleze!
Acum sa vorbim despre alti termeni, mult mai apropiati de propria persoana: proiectiile mentale
dirijate (voite). Cu totii facem asa ceva, indiferent daca vrem sa recunoastem sau nu. In
momentul in care vrei sa transmiti o idee unei anumite persoane sau grup de persoane, tu lansezi
o sugestie, pe care ulterior o prezinti verbal etc., sau nu, in functie de alegerile tale. Cand vrei sa
impui aceasta sugestionare incalcand vointa celeilalte persoane, sau mai bine zis cand reusesti
sa faci asa ceva, este vorba de hipnoza (realizata de multe ori prin diferite mijloace sau metode
vizibile) sau hipnoza la distanta.
Din momentul conceperii sale, omul aduna informatii pe mai multe cai: genetic (de la parinti), prin
gestatie (de la mama, atat psihoenergetic cat si pe suport chimic, respectiv substantele cu care
este hranit/intra in contact), prin educatie - adica prin ceea ce absoarbe din mediul inconjurator,
indiferent ca e vorba de carti sau de vecinul care vorbeste ceva mai tare, dar mai este un anumit
tip de informatie (subiect foarte controversat, punandu-se la indoiala chiar si existenta acestui tip
de informatie) cu care vine in corpul actual, ca spirit - programul de viata, sau cum ii spun unii,
misiunea personala. Fiecare gand emis de o persoana ramane si in subconstientul acelui om,
datorita alegerii lui de a emite acea proiectie mentala, formandu-i personalitatea (caracterul,
convingerile etc.). Aceasta totalitate de energii informate stau inauntrul si in jurul persoanei, ca o
gogoasa, numita aura, iar in fuctie de categoriile gandurilor emise, avem campurile energetice.
Aceasta este doar una dintre clasificari; o alta ar fi referitoare la energia negativa emisa, numita
karma, si energia pozitiva, respectiv dharma. Iar un alt tip de clasificare este in functie de
calitatea si nuantele acestor energii, vizualizate de obicei prin lumina si culoare, respectiv
intuneric. Astfel, datorita stereotipurilor din mentalul colectiv (sau propriul creier), energia cea
mai benefica este alb-stralucitoare, intunericul sau lumina neagra este cea mai malefica, culorile
si formele lor inseamna un anumit lucru sau altul etc. Exista multe teorii care se bazeaza pe
formele si culorile energiei vizualizate, dar fiind vorba de interpretari personale sau invatate, e o
chestie subiectiva, fiind astfel supusa erorilor... singurul sfat util pe care-l pot oferi este sa va
bazati pe sentimentul personal, ce va place si ce nu, deoarece aceasta este o interpretare mult
mai corecta a mecanismelor de codificare / decodificare folosite de dvs.
Daca tot vorbim despre aceste structuri energetico-informationale ale unei persoane, care il
definesc astfel ca persoana, trebuie sa tinem cont de unicitatea individului (nu exista doi indivizi
complet identici). Aceasta inseamna ca fiecare individ are o structura energetica strict personala,
inconfundabila cu a altei persoane. Aceasta este amprenta psihoenergetica. Ceea ce multa
lume nu intelege este faptul ca omul este, in final, o structura energetica. O mostra cat de mica
din structura sa energetica este tot o bucatica din persoana sa, ceea ce inseamna ca in
momentul in care te conectezi la o bucatica, ca parte dintr-un intreg, e la fel ca atunci cand te
conectezi la tot intregul si invers. Astfel se explica convingerea unora ca tot universul se afla,
energetico-informational, intr-un singur punct si invers.
Si aici incepe "distractia". Oamenii sunt obisnuiti sa-si bazeze mare parte din perceptii si
rationamente pe imagini (respectiv pe simtul vazului, nu al mirosului, gustului, auzului sau tactil).
Din acest motiv, vizualizarea (imaginatia vizuala) este instrumentul cel mai important si mai
eficient, atat pentru atacul psihoenergetic, cat si pentru metode de autoaparare (protectie). In
functie de structurile personale, omul isi suprapune astfel diferite imagini, care sunt nimic altceva
decat niste proiectii mentale facute sau de el, sau de catre alte persoane care il observa si il
judeca: inger, demon (imagini preponderente in religia crestina sau islamica, pentru spirite bune
si spirite rele), dragon si phoenix (la popoarele asiatice, pentru baieti si fete), diferite "animale de
forta" (la popoarele tribale, de tipul celor sud-americane sau africane, in functie de calitatile sau
defectele importante ale animalului), zeitati cu mai multe brate (la hindusi, bratele insemnand
potenta, adica anumite calitati, la fel cum la crestini aceasta este reprezentat prin numarul aripilor
ingerilor, de ex.) si multe altele. O femeie care uraste si vrea moartea cuiva, se capseaza de ex.,
printr-o proiectie energetica (fir, coarda etc.) pe victima sa; cu usurinta o poti numi scorpie sau
vipera si, in functie de furia si energia trimisa de ea, poate aparea imaginea respectiva in poze,
sau ca spectru (fantoma, poltergeist) iar in cazuri extreme, de mare incarcatura emotionala, poate
aparea holograma persoanei respective (creand iluzia ca s-a dedublat) si chiar fenomenul de
telekinezie. Pentru mai multe detalii, exista serialul "Psi Factor (Cronici paranormale, pe AXN)",
bazat pe cazuri reale, documentate cu lux de amanunte in dosarele unei anumite organizatii
americane.
2. CONSTIENTIZAREA sau TREZIREA SPIRITUALA este de asemenea, o metoda neinvaziva.
Suna cu mult mai complicat decat este in realitate. Este de fapt autocunoasterea, la care adaugi
"dragostea" pentru adevar. Ma bine spus, capacitatea de a accepta adevarul asa cum e,
indiferent daca iti convine sau nu. E o chestiune de alegere, de atitudine sau cum vrei tu sa-i
spui, sa fii efectiv dispus oricand la autoevaluare, sa renunti la orgoliu si prejudecati (cel putin pe
moment) si, cel mai important, sa gandesti logic! Sa stii exact ce si de ce vrei, de unde pleci si
unde vrei sa ajungi, scopul fiecarui lucru pe care il faci si s-o faci din convingere, nu din
compromis sau lipsa de ocupatie etc.
Ceea ce oamenii ignora sa inteleaga este natura unui atac psihoenergetic. De ce functioneaza?
E adevarat, cineva iti trimite o energie informata negative, dar de ce functioneaza? Acea energie
intra in sistemul tau energetico-informational si… de ce functioneaza? Ai multe alte informatii,
chiar negative, in sistemul tau, si nu te deranjeaza. Deci, de ce functioneaza? PENTRU CA TU
ALEGI! Se prinde de ceva ce deja ai ales, unul dintre programele care deja functioneaza la tine!
Daca tu vrei raul cuiva, in mintea ta (subconstient) ramane fixata informatia ca raul e de dorit
pentru tine si ca ti-o meriti din plin. O personalitate corecta si puternica e, astfel, o metoda extrem
de eficienta de protectie psi. Din acest punct de vedere, cea mai buna protectie este sa nu ai
nici o protectie, sa fii atent doar si sa reactionezi (sa vezi) doar la nevoie. Deci, intuitia are un
rol foarte important aici pentru: depistarea problemei, detectarea agresorului (agresorilor), gasirea
metodei eficiente de contracarare...
Dar ce este intuitia? Care sunt mecanismele, cum si de ce functioneaza intuitia? E un fenomen
destul de greu de studiat, avand in vedere ca se deruleaza foarte rapid, aproape imperceptibil.
Foarte multi oameni sunt atat de obisnuiti sa-si foloseasca intuitia, incat pare ceva evident, mistic,
ceva ce doar "este", la fel ca orice alt simt sau sentiment. Intr-o oarecare masura, se aseamana
cu imbracarea unei jachete: vrei ceva, te extinzi, te agiti putin, te aduni si ai ceva in plus pe tine:
jacheta (in cazul intuitiei, informatia pe care o cautai).
Dar sa explic cum poate fi folosita intuitia in problemele de mai sus. In momentul in care incepi sa
te simti rau sau sa-ti mearga totul aiurea, incepi sa-ti dai seama ca ai o problema. Poti apela la
altcineva (medic, terapeut etc.) sau poti incerca sa descoperi singur despre ce este vorba, intuitiv.
Mai exact, iti extinzi o proiectie in timp, in trecut, pentru a "vedea" cum a aparut problema ta. Toti
oamenii fac asta, fara exceptie, in momentul in care incearca sa-si aminteasca ceva, vazand
astfel filmul amintirii, deci singura dificultate in a realiza asta este doar cea creata de tine, de
conditionarile tale (credinta ca poti sau nu). Daca e vorba de un atac energetic, ai astfel la
dispozitie amprenta energetica a agresorului (sau a grupului de agresori). Exact in acelasi fel
depistezi si agresorul: o extensie energetica in trecut, prin care sa "citesti" informatiile necesare.
Este ceva usor de facut, despre care puteti gasi multe informatii, fenomenul fiind unul destul de
banal, recunoscut sub numele de psihometrie. Prin psihometrie, atingi un obiect pentru a avea
amprenta energetica (in cazul atacului psihoenergetic, victima este obiectul) pentru a afla cat mai
multe informatii.
Iar la final, incerci sa gasesti metoda cea mai eficienta pentru contracararea atacului
psihoenergetic, tot intuitiv. Cum se face asta? La fel ca anterior, cu o extensie energetica in timp,
dar de data aceasta in viitor. Ceea ce face procedeul mai dificil fata de "privitul" in trecut, este
faptul ca nu exista doar o singura varianta de viitor, ci o multitudine de variante, fiecare dintre ele
fiind generata de catre una dintre deciziile tale posibile (e adevarat ca unele dintre ele converg la
un moment dat, dar unele pot fi decizii majore, care sa-ti schimbe definitiv viata intr-un fel sau
altul). Dintre aceste variante de viitor (numite arbore decizional) poti sa alegi varianta care iti
place cel mai mult si sa urmezi pasii care te duc acolo. Dupa cum spuneam mai sus, totul se
deruleaza foarte rapid, ramanand in final doar cu senzatia ca "stii".
In concluzie, intuitia este procedeul prin care "privim" (cu ajutorul unei proiectii psihoenergetice)
in trecut si in viitor, pentru a obtine o informatie pe care o cautam. Pentru a reusi nu sunt
necesare conditii speciale, doar putina incredere in propriile forte si exersare (ca sa-ti solidifici
increderea in tine; daca ai facut-o o data, poti repeta succesul). Oricine reuseste, mai devreme
sau mai tarziu, fara eforturi speciale si fara a fi neaparat nevoie de constientizarea procesului... e
suficient sa stii ca poti!
3. DEVIEREA = CURATARE = TERAPIE
O alta metoda de protectie, foarte des folosita, este devierea energiei nocive. Daca aceasta
metoda o folosesti asupra propriei persoane, este numita deseori curatare sau autotratament.
Daca faci pentru altcineva, se obisnuieste sa fie numita terapie sau bioterapie. Este o metoda
neinvaziva, daca o aplici pe propria ta persoana, respectiv o metoda invaziva, cand modifici
structurile energetico-informationale ale persoanei caruia ii faci curatarea sau terapia. Mai este o
forma de deviere a acestor energii informate negativ, dar despre aceasta vorbim mai jos, la
metoda coruperii.
Am auzit multe variante despre cum sa faci o terapie energetica, care mai de care mai ilogica si
mai plina de conditionari de-a tranta, de-ti sta mintea-n loc!
Ce se intampla de fapt? Terapeutul descopera energia nociva, cu programele ei distructive. Apoi
o scoate de acolo, trimitand-o in alta parte. In cazul unui atac energetic, victima scapa astfel de
problema. Dar, exista alte riscuri: victima sa fie cel care genereaza acel atac energetic, cat si ce
se face cu energia nociva extrasa de acolo. O gandire negativa va genera o energie distructiva,
care ataca inclusiv persoana care o emite (ca sa nu mai zicem de cazurile paranoicilor, care-si
"doresc" sa fie atacati din toate partile). Iar terapeutul poate face magaria de a tine asupra sa
acea energie, in loc s-o redirectioneze in alta parte, lucru care poate deveni nociv, provocand
"preluarea" bolii si chiar moartea terapeutului.
Metoda mea: incep cu conectarea la energia pozitiva, de la sursa cea mai demna de incredere
(Doamne, da-mi lumina!); cand incep sa simt energia cum imi intra prin crestetul capului si circula
prin corp, o redirectionez prin palme (de obicei) spre pacient, cu ideea ca acea energie sa-i intre
prin tot corpul, prin toate structurile (campuri, chakre, SK, orice altceva) si sa inlature problemele
de care el vrea sa scape (evident ca face asta si la mine!); energia discolata astfel, nu intra in
mine, circula doar intr-un singur sens, de sus in jos - e treaba lui Dumnezeu ce face cu ea. Nu
preiau, nu sunt riscuri inutile si nici nu-mi bat capul cu "am voie sa fac asta sau nu din punct de
vedere divin". Nici macar nu am nevoie sa simt unde era problema, doar las energia sa curga.
Desigur, vor fi voci care vor incepe conditionarile negative, insistand ca e vorba de "putere",
"cunoastere", "nu oricine poate" etc. Minciuni! Ce, Dumnezeu e prost asa dintr-o data, ca vrei tu?
Sau crezi c-o sa-mi impun eu limite c-asa ai tu chef? Fugi cu cercul!
O alta metoda folosita in terapie este taierea corzilor, a firelor energetice prinse de tine, prin care
altii incearca sa te influenteze intr-un fel sau altul. Daca nu te descurci singur, sa le rupi / tai tu, se
poate apela la arhanghelul Mihail: Arhanghele Mihail, vino si taie corzile care ma deranjeaza!
4. SPIONUL PSIHOENERGETIC
Este o metoda folosita pentru protectia altei persoane, pentru spionaj (culegere de informatii) sau
pentru manipulare mentala. Trimiti o extensie energetica pe care o ancorezi in creierul persoanei
pe care vrei sa o protejezi, cu ideea fixa ca acel fir energetic sa devieze energia atacului asupra
ta si apoi mai departe, ca la o curatare. Este deci mai degraba o forma de terapie energetica, atat
pentru tine, cat si pentru cealalta persoana. Atentie insa! Atacul energetic este cu dedicatie, nu
functioneaza asupra altei persoane (decat pentru victima pentru care era trimis), deci nici asupra
ta, decat daca tu alegi asta! Iar daca atacul era programat si pentru tine, oricum ai fi avut acea
problema, nu?!
5. MODIFICAREA AMPRENTEI PSI
Daca nu poti fi gasit, atunci nu poti fii lovit! Este un motiv suficient de bun pentru a-ti modifica
amprenta psi, chiar si in timpul in care esti atacat. Desigur, mai poate fi folosita si pentru a afla
informatii despre problemele (atacul asupra) altei persoane. Se poate realiza prin doua metode:
prin modificarea vibratiei si prin proiectie mentala.
Exista diferite variante pentru modificarea vibratiei. Eu recomand ce am verificat atat pe mine, cat
si pe alte persoane, cu un real succes. Te conectezi la Sursa de energie, lasand energia sa-ti
intre prin palme si prin crestet (cu simbolul DKM, de ex.). Cele trei coloane de lumina, le lasi sa
intre in organism si sa-l curete, unindu-se in dreptul pieptului, iar apoi coborand in jos, pana trece
energia prin talpi. Dupa aceea, vizualizezi energia pe care o primesti, energia la care tu
functionezi in acel moment; poate fi gri, verde, galbena, rosie etc. Prin vizualizare, iti imaginezi
cum culoarea se modifica, pana cand devine de un alb-stralucitor. Pe langa "ridicarea" vibratiei,
aceasta metoda adauga si un plus de energie.
Prin proiectie mentala, poti crea o imagine pe care s-o vada oricine incearca sa se conecteze la
tine, indiferent de motiv. Evident, acea imagine este bine sa fie cat mai diferita de felul in care
arati tu. Initial, mi s-a sugerat imaginea unei babe cocosate si ridate, vai de capul ei. Nu mi-a
placut, dar mi-am creat imaginea unui bebe grasun, cracanat, imbracat doar cu un pampers.
Aceasta imagine a prins atat de bine incat, chiar si dupa ce am anulat-o, unii dintre amicii mei asa
ma vad si acum: un bebe mare si jucaus...
Si desigur, o alta forma de proiectie mentala este si metoda de mai jos:
6. GOGOASA PSIHOENERGETICA
Aceasta este o metoda pe care o poti folosi cu succes atat asupra ta, cat si a altora. De exemplu,
poti inconjura complet o persoana pe care vrei s-o aperi cu niste aripi imense; sau iti extinzi
campurile, ca si cum ar fi incluse ambele persoane (sau doar una), intr-un balon de energie.
Astfel de "baloane" energetice pot sa poarte diferite nume (unele destul de exotice), in functie de
cine sau energia cui (ca vibratie, tipologie etc.) este folosita pentru a le crea: cubul lui Metatron,
sfera lui Melchisedec, sfera lui Mihail, clopotul lui Buddha, scutul Maicii Domnului, crucea
tridimensionala etc.
Exista insa o problema la aceasta metoda de protectie (exceptand faptul ca te poate izola): este
strict o metoda de protectie! Eu, sau alte persoane care nu vor sa-ti ia gatul din prima, si sunt
pasnice la inceput, putem trece exagerat de usor de astfel de protectii (eu nici macar nu le vad,
nu ma intereseaza, le ignor complet). Odata ce ai intrat in interiorul gogoasei, poate sa-ti treaca
absolut orice prin cap, avand astfel victimele in cusca si lipsite de aparare...
Inca ceva important: "acasa" este un sanctuar, pentru fiecare dintre noi. E locul unde ne simtim
cel mai in siguranta, care ne e cel mai familiar si mai aproape de suflet. Ce se intampla de fapt?
E locul pe care il inconjuram cu cea mai mare si mai puternica gogoasa energetica, tocmai pentru
a fi in siguranta acolo. Deci, atentie pe cine invitati inauntru, caci le deschideti portita sa poata
face magarii... N-as fi stiut asta daca nu as fi patit-o intr-o noapte, incerca careva sa ne convinga
sa-i deschidem usa si sa-l lasam sa intre, pentru ca nu putea intra din cauza gogosii energetice...
Desigur, spatiile informate sunt tot o forma de gogoasa energetica. O modalitate simpla de a le
anihila este sa accepti programul "spatiului informat", intrand in el, ocazie cu care "intuiesti"
imediat ce face. Odata intrat in acest program, il poti modifica dupa bunul plac, explicam mai pe
larg la metoda coruperii.
Gogoasa energetica este folosita cu succes si ca metoda de atac. Nu doar barbatii isi "vaneaza"
partenerele! Astfel, cei mai caposi si mai nesimtiti, care nu tin cont de parerea victimei, o
inconjoara cu o astfel de gogoasa, de multe ori in mod inconstient, sa nu cumva sa le scape,
avand impresia ca victima le e datoare sa le satisfaca lor mofturile. Astfel, ei isi proiecteaza pe
victima, cu toata pasiunea de care sunt capabili, toate fanteziile lor (de multe ori scarboase!).
Cand se intalnesc doi care folosesc aceasi metoda, avem cazul de indragosteala (iubirea
karmica), care nu e deloc iubire, e pur egoism! Evident ca ei au impresia ca isi iubesc partenerul /
partenera, caci fiecare proiecteaza pe celalalt pretentiile si nevoile lor, picand amandoi de
victime. La fel de evident este si faptul ca astfel de relatii ajung la despartiri, in momentul cand isi
dau seama ca doua jigodii pe metrul patrat e prea mult, chiar si pentru ei!
O alta forma de gogoasa energetica, chiar daca este doar partiala uneori, este capacul. Cineva iti
tranteste, de obicei pe chakre, un capac de lumina sau de intuneric; functioneaza ca un fel de
filtru, nu lasa sa treaca decat energia compatibila cu cea din care este format capacul. Cum sa
scapi de-un capac de felul acesta, este descris mai jos, la metoda coruperii. Insa in acest caz,
capacul poate fi folosit ca metoda de protectie.
Voi exemplifica pentru femei, avand in vedere ca femeile cad prada cel mai des atacurilor cu
gogosi energetice, de genul celui descris mai sus. Astfel de barbati, care-si vaneaza victimele, nu
accepta usor un refuz, devenind de obicei agresivi si violenti. Deci, cand incepi sa ai imagini
tandre cu un domn oarecare sau sa ti se pare dintr-o data atragator, chiar daca initial nu iti placea
deloc, esti victima unei astfel de gogosi energetice. Solutia este sa-i faci cadou domnului cate un
capac pe chakrele 1 si 2 (asociate cu organele sexuale). Desigur, vei deveni dintr-o data "urata,
proasta si rea", dar scapi de animalul biped.
7. DISTRACTIA SI GANDIREA POZITIVA
Aici stiu ca majoritatea oamenilor m-ar contrazice din start, fara ca macar sa-mi asculte parerea.
FII ATENT! Atacul este o metoda programata sa functioneze impotriva cuiva. Prin frica si
impotrivire, nu faci decat sa amplifici efectele unui atac psihoenergetic, participand astfel la
realizarea lui. Daca in schimb, nu te impotrivesti si multumesti pentru cadou (e o energie care ti-e
trimisa cu dedicatie), dispare efectul negativ al atacului. Chestia aceasta functioneaza ca un
comutator: esti impotriva, pornesti "atacul"; nu esti agresiv si impotriva, opresti "atacul"...
Oamenii au adanc inradacinata in mintea lor ideea ca trebuie sa tremure de furie si mai ales, de
frica. Astea te injosesc si te blocheaza, exact ceea ce vrea si agresorul! Chiar merita ala sa-i dai
satisfactie?
De ce sa nu te distrezi? Ce te impiedica? Entuziasmul si bucuria inseamna rezerve serioase de
energie pe care-o poti utiliza; iti ridica vibratia, insemnand automat o intarire energetica si psihica;
ti-e mai usor sa inventezi ceva nou, sa incerci cat mai multe idei; te programeaza pentru succes!
Daca iti place chestia cu rezonanta, intri in rezonanta cu ceea ce poate sa te faca sa te simti bine,
fortand materializarea acelor situatii...
De ce sa se simta bine agresorul, cand poti s-o faci tu? Orice idee e buna, atata vreme cat te
pufneste rasul! Ca sa nu mai zicem de faptul ca se imprima in mintea agresorului si inutilitatea
actiunii lui, obligandu-l astfel sa renunte singur la atac...
8. ATACUL PSI:
Unii zic ca cea mai buna aparare este atacul. Sunt de acord doar in cazul in care sunteti atacati
cu aparate. Ca sa le distrugeti, puteti trimite energia mercurului (argintul viu) in cantitate mare in
interiorul aparatului agresor; sau energia (entitatile) focului, ca sa-i ardeti circuitele. Prima este
foarte usor de facut; sunt destule tiganci experte la asa ceva! Daca pana si alea pot, care-s
monumente de incultura...
Desigur, mai exista si duelul. O idee foarte tampita, din punctul meu de vedere, deoarece
genereaza karma; iti recunosti "vina" si demonstrezi faptul ca meriti sa fii lovit. Daca totusi nu
scapi de careva decat prin aceasta metoda, imagineaza-ti ca-i dai o palma. Agresorul e ferm
convins ca merita mult mai mult de atat, pentru faptele sale, asa ca efectul scatoalcei tale va fi
mult amplificat chiar de catre el. Sau in loc de-o palma, il apuci usor si-l arunci mai incolo...
In cazul in care esti atacat cu entitati, cel mai eficient este sa folosesti alte entitati, ca de exemplu,
dragonii roz. Astia nu pierd mult timp ca sa-i transforme pe ceilalti in entitati vesele, pasnice si
prietenoase. Sau mai exista o formula "magica", care functioneaza de fiecare data (cel putin la
mine): puteti ramane in aparare daca vreti, sau puteti pleca... altfel, n-ai decat sa te bati ca
prostul si sa ti-o iei in freza pana cand iti bagi mintile-n cap!
9. CORUPEREA (MANIPULAREA PSI)
Coruperea se bazeaza pe modificarea programarii folosite pentru atac, in folosul tau. Pentru
aceasta, mai intai e nevoie sa accepti ceea ce ti se trimite, de ex. multumind pentru cadou. E
doar o constientizare, avand in vedere ca in subconstient programul negativ cu care erai atacat
era deja acceptat si functional. Odata ce aceasta energie informata devine, partial, a ta, poti face
orice vrei cu ea. Totul depinde de imaginatia si de vointa ta. Voi da totusi cateva exemple:
Metoda computerului: iti imaginezi tot sistemul tau ca pe un computer. Vezi pe un monitor ceea
ce vrei, intri in directorul (folderul) cu Programe (Program Files, ca la Windows), apoi cauti
"programe induse de altii", vei gasi "programe pozitive" si "programe nocive". Cele pozitive nu te
deranjeaza cu nimic, asa ca intri in cele care te deranjeaza, si le dezinstalezi, la fel cum
dezinstalezi orice program de calculator (apesi butonul cu uninstal). Atentie insa: raman kiturile.
Le poti sterge, sau sa le pastrezi la "programe nefunctionale", pentru colectie, studiu sau ca sa le
folosesti ulterior pe altii.
Metoda devierii energiei: aici nu ai nevoie de prea multa imaginatie. Pur si simplu vizualizezi
sau simti (in orice fel iti place tie) ca tu controlezi energia care te deranjeaza, acceptand-o mai
intai ca parte din sistemul tau. Apoi o trimiti inapoi de unde a venit, la cine ti-a trimis-o tie, ca sa-si
faca acolo efectul. Daca vrei sa fii sadic, poti adauga un singur cuvant: ACUM. Asta, ca sa aiba
efectul maxim, sa nu mai pierzi timpul. Nu te sfatuiesc insa sa o faci la gramada, pentru toti
odata. Vei observa cum rude apropiate incep sa se planga de durere, vei visa pe unii care sa-ti
explice ca-i naspa sa intri intre ei (aia buni si cuminti nu sar sa loveasca la neuronii tai!) si alte
surprize similare; deci, indicat e sa afli, printr-o metoda sau alta, cine-ti face surpriza mai intai.
Metoda peticirii campului: aici e suficient doar sa gandesti logic. Daca ma doare si nu e de la
mine, atunci e opera altcuiva. Daca altcineva ma ataca, energia aceea intra pe undeva. Daca
intra pe undeva, inseamna ca exista o spartura undeva, in campul meu de protectie. Cum si pe
unde a intrat, la fel de bine poate si iesi, prin acelasi loc. Acea spartura poate fi umpluta / lipita cu
energia care l-a spart. Functioneaza in 100% din cazuri! Nici un paranormal sau grup de
paranormali, oricat de puternici ar fi si orice fel de aparate de amplificare a emisiei mentale ar
folosi, nu vor putea trece peste propria energie si a ta la un loc. Logic, nu?
Metoda capacului: am avut surpriza intr-o zi sa simt o apasare pe cap; incercand sa descoper
cauza, am dat de-un capac, pe care cineva incerca sa-l faca deasupra capului meu, pentru a-mi
interzice accesul pe verticala. Am asteptat sa se termine de facut "capodopera", apoi am
acceptat cadoul, cu gandul de a-l da deoparte, cand mi-a venit o idee: sa-l modific, astfel incat sa
formeze cate un spin pentru oricine incearca sa se conecteze la el. In secunda urmatoare, au
iesit din el vreo duzina de spini si a disparut capacul. Am ramas doar cu senzatia ca unii se
prapadeau de ras...
Metoda modificarii sentimentelor: aveam un grup de ciudati care ne deranjau pe mine si pe
amicii mei. La un moment dat, dupa mai bine de-un an, m-am suparat pe ei, mi-am activat
palmele si-am trimis energie pentru a le transmite un program: daca tot vreti sa trimiteti, faceti-o,
cat de mult, dar trimite-ti-mi ce vreau eu, ce ma face pe mine sa ma simt bine! Dupa 10 minute,
ma simteam perfect si ma pufnea rasul! Efecte secundare: m-am pomenit ca au ajuns sa-mi faca
protectie, sa ma avertizeze cand ni se planuia ceva, ofereau "antidotul" etc.
10. JUDECATA DIVINA - APEL LA ENTITATI
Cand nu mai au cum sa se descurce, oamenii apeleaza la alte entitati: Dumnezeu, ingeri, sfinti,
demoni etc. Unele dintre ele pot fi foarte utile.
Cubul lui Metatron (il obtii cerandu-l: Metatron, da-mi cubul tau!) este foarte eficient pentru
protectie pe timpul noptii, daca dormi in el, ca sa nu-ti bantuie altii prin vise (sunt multi care fac
asta, de la copii de gradinita pana la bosorogi). Clopotul lui Buddha, daca stai in el (sau sferele
de lumina aruncate in fruntea altora) calmeaza persoanele certarete etc.
Atentie insa! Fiecare dintre aceste entitati are un scop; Metatron te va impinge spre realizarea
misiunii personale, Mihail spre protectia ta sau a altora, Isus spre iubire si sacrificiul de sine, in
folosul altora etc. Si sa nu cumva s-o uitam pe Maria, Maica Domnului, care e preferata
luptatorilor, indiferent daca acestia lupta cu muschii sau cu neuronii: are obsesia de a-ti calca pe
dorintele tale, ca sa ajuti si sa aperi pe altii. Dar daca o trimiti parintilor agresivi si certareti, sa-i
bata pe ei la cap, efectele sunt spectaculoase! E si asta o metoda de protectie, mai ales pentru
copii care au probleme in familie.
La disperare, multi apeleaza la judecata divina. Te oftici si te ratoiesti la Dumnezeu, ca sa-ti spele
El rufele murdare si sa-l pedepseasca pe agresor. Este o metoda ciudat de eficienta, chiar daca
victima nu are o legatura personala cu Dumnezeu. Deci, de ce functioneaza atunci? Pentru ca
este un strigat disperat, un fel de S.O.S., care se transmite in jur, in mentalul colectiv, pe corzi
(legaturile energetice cu alte persoane); printre persoanele care te "aud" inconstient, unele mai
curajoase si mai morale te vor ajuta (in numele lui Dumnezeu), chiar daca in mod inconstient,
insa cu o conditie: trebuie sa fii convins ca esti nevinovat. Altfel, vei pierde multa energie pe
aceste corzi, punandu-ti singur bete in roate.
Cum mi-am dat seama? Voiam sa-mi testez o idee (sa trimit un spatiu informat, niste bocanci de
cosmonauti setati la 9g, pe care sa-i parolez, adica sa nu poti scapa de ei decat daca citesti
Biblia, de ex., pentru unii obsedati de religii), dar nu ma deranja nimeni suficient de mult incat sa-i
fac figura. La un moment dat, mi-am pierdut rabdarea si m-am enervat: imi bag piciorul, de ce sami
bat io capul cu asta? De ce sa stau si sa-mi bat capul cu fiecare dintre cei care m-au necajit
pana acum, sa ne rezolvam problemele? Mi-am cerut judecata divina pentru toti cei care m-au
deranjat in trecut. La scurt timp, m-a sunat cineva sa-mi faca morala, de ce mi-am aplicat ideea
pe atatea persoane odata. Nu eu facusem minunea! Imi aplicasera altii ideea, folosind parola:
Luceafarul, intreaga poezie (poveste de dragoste dintre o muritoare si un nemuritor, inspirata de
mitul zburatorului, un alt nume pentru ceea ce azi numim vampiri). Apropo, e usor de gasit poezia
Luceafarul, ca-i in Cartea Recordurilor...
Copiii nu au atatea inhibitii ca adulti, cand vine vorba de apelul la alte entitati, pentru protectia lor
si a persoanelor din casa. Iti umplu rapid camera cu tot ce le trece prin cap: Dumnezeii tuturor
planetelor din galaxie, arhangheli, puteri, vampiri si varcolaci (din aia buni, nu din aia rai!),
Cavalerii Apocalipsei etc.
11. DERUTAREA
Aici, cel mai eficient este sa faci pe prostul. Cine, eu? Io habar n-am de nimic... Ce tot spui tu
acolo?
Teoretic, intr-adevar, tu nu spui si faci nimic, dar practic... atunci faci traznaia mai mare! Cum?
Arunci de jur imprejurul tau sugestia ca nu exista nimic acolo, ma rog, orice vrei tu sa-l convingi
pe celalalt. Cand adversarul incearca sa verifice daca asa e, el este prins in toate partile in
gogoasa ta, extinsa la maxim. Isi va pierde increderea in el si-n perceptiile sale; va fi prea
preocupat cu confuzia si deruta...
12. PUTEREA EXEMPLULUI
Modul tau de a gandi, respectiv convingerile si comportamentul tau este foarte important in cazul
in care altcineva te scaneaza, cu scopul de a te lovi. Un om imoral va fi lovit mult mai cu sete
decat unul care nu si-o merita. Eu am vazut destule cazuri in care unii si-au schimbat complet
optica dupa ce m-au scanat, parandu-le rau pentru intentiile lor criminale de la inceput.
Altceva ce poti face: sa trimiti entitati in ajutor unora, cand au nevoie, chiar daca sunt printre
"inamici". Asta conteaza ulterior, cand te avertizeaza sau isi baga nasul pentru a-i tine pe altii
departe...
Sau poti trimite energie, facand terapie agresorului. Ciudat, nu? Ce preferi, sa fii uracios, sau sa
scapi de nebun? Ca sa nu mai zici de surpriza pe care-o s-o aiba, si reactiile, cand o sa-si dea
seama cine-l ajuta... ei, incepe sa i se para tentanta vizita la psihiatru?!
13. PENTRU SPOR - se pot folosi PROGRAME DE CORUPERE
Foarte multa lume se plange si se sperie cand e vorba de bani! Exista diferite metode de atac,
prin care ti se redirectioneaza banii spre hotul energetic. La un moment dat m-am enervat si miam
facut si eu un program. Mi-am activat palmele, le-am apropiat si am trimis energie, la fel cum
trimiti pentru un proiect Reiki (dar la fel de bine se poate folosi si un aparat radionic). Am trimis
energie pentru a activa un program (o idee): cine vrea sa-mi fure banii prin metode
psihoenergetice, n-are decat sa-i ia, e liber sa faca asta, dar sa-mi ia si necazurile, ca sa-si
merite banii. Cand lipsa banilor devine un necaz, e problema lor! Cum eu fac destule fara bani,
recunosc ca aceasta metoda e un act de sadism din partea mea, dar daca nu se pot abtine, e
alegerea lor! Tot ce pot spune, e ca nu sufar din lipsa banilor, economiile mele cresc incet, iar
probleme pe care n-as fi reusit sa le rezolv cu putin timp in urma se rezolva ca de la sine - cu alte
cuvinte, ma descurc mai bine decat inainte de a-mi face acest program.
14. ALTELE
Or mai fi si alte metode, poate mult mai eficiente decat cele de mai sus, dar inca nu le cunosc, nu
le-am incercat si nici nu-mi doresc! (Ar insemna sa am nevoie de ele!)
Ah, si sa nu uitam, pentru cei care-si doresc evolutia spirituala pana la punctul de a deveni
Dumnezei sau Fii de Dumnezeu (in mintea lor, e tot una!): Comporta-te cu ceilalti, inclusiv cu
animalele, asa cum ai vrea sa se comporte Dumnezeu fata de tine. Logic, nu? Ca doar vrei sa
devii Dumnezeu... Pana cand nu vei reusi asta in proportie de 100%, te minti doar ca ai o sansa
la mantuire. Pana in acel moment, cand vei reusi o asemenea performanta, in cel mai fericit caz
vei fi doar o gaura (canal) prin care sa se manifeste, din cand in cand, Divinitatea! In rest, hai sa
fim totusi sinceri, tot un Creator vei fi: de probleme!
METODE DE PROTECTIE - ACCESIBILE ORICUI
1. ADEVARUL, respectiv gandirea corecta - este o metoda neinvaziva, adica nu deterioareaza
atacatorul prin actiune directa. Orice metoda invaziva este practic si o metoda de atac, ceea ce
nu este cazul aici.
Cea mai importanta masura de contracarare si de protectie impotriva oricarui tip de atac este
adevarul, respectiv constientizarea situatiei, gandirea corecta fiind ABSOLUT NECESARA!
Manipularea se bazeaza tocmai pe denaturarea adevarului, pe confuzionarea adversarului
si inducerea unor programe (sugestii) nocive pentru victima atacului psi (psihoenergetic). In
acest scop, incepem cu cateva generalitati, care, oricat de plictisitoare ar fi, sunt necesare pentru
a ne forma o privire de ansamblu si pentru a gandi corect.
Nu mai e un secret faptul ca atomii, in cele mai mici componente ale lor, sunt energie; nici faptul
ca, asa cum se invata in scoala la biologie, informatia se transmite de la un neuron la altul prin
ioni, ma exact prin energie electromagnetica; si daca mergi la neurolog, iti poate lipi niste senzori
pe cap cu care sa-ti "citeasca" activitatea creierului, adica curentii electromagnetici generati de
creier; exista o lege in fizica care ne spune ca energia se conserva (nu se pierde); informatia se
transmite pe cale orala sau scrisa (hartie, cd etc), deci e nevoie de atomi; energia, prin definitie,
nu e statica, face ceva, se misca dintr-o parte in alta, avand o directie, incarcatura etc., ceea ce
implica o informatie, chiar daca acea informatie nu o putem intelege in totalitate. Ce concluzii
putem trage de aici? Nu exista energie fara informatie si nici informatie fara un suport energetic.
Mai mult, prin fiecare gand al nostru, emitem in jur, in campul (electro)magnetic planetar, o
anumita energie, pe care creierul nostru o poate codifica/decodifica. Aceasta energie pe care o
emitem mental o numim proiectie (extensie) mentala sau proiectie psihoenergetica. Este
evident faptul ca aceasta proiectie mentala poate fi voluntara (dirijata spre o persoana anume sau
grup de persoane) sau involuntara (emisa radial, eventual in mod egal in toate directiile). Insa nu
putem nega existenta acestor proiectii mentale, indiferent ca sunt voite, pentru un scop anume,
sau sunt facute in mod inconstient. Atat atacul, cat si protectia psihoenergetice se fac, evident, tot
cu ajutorul acestor proiectii mentale. Dintre formele de proiectii mentale des intalnite avem: corzi,
stringuri, forme-gand, spatii informate, daruri (diverse jucarii) etc.
Americanii fac o gramada de experimente, care mai de care mai ciudate si mai inutile; printre
altele, au descoperit ca un om doreste efectiv sa gandeasca intre 6 si 10% din ce ii trece prin
cap. Cu alte cuvinte, restul sunt "prinse" de la altii, din jur, de la oameni ale caror creiere
functioneaza pe o frecventa identica sau foarte asemanatoare cu cea a subiectului. Aceasta
frecventa este similara cu cea intalnita in transmisiile de tip radio, unde avem emitator si receptor,
acordati pe aceasi frecventa de unda. Vibratia este tocmai ceea ce se intelege prin aceasta
frecventa (respectiv grupare de frecvente foarte apropiate de frecventa initiala). Fiecare gand
emis de noi, in functie de incarcatura emotionala pe care i-o dam, are o anumita frecventa, mai
usoara / inalta / pozitiva sau mai grea / joasa / negativa. Astfel, putem vorbi de vibratie inalta
sau de vibratie joasa, o conventie care desemneaza incarcatura pozitiva, respectiv incarcatura
negativa a proiectiei / emisiei mentale (gandului format). Totalitatea proiectiilor mentale existente
in campul planetar o numim mental colectiv planetar. Cu alte cuvinte, mentalul colectiv
(planetar sau al unui grup mai restrans) este o conexiune mentala realizata in mod inconstient
intre membrii grupului, este realizata involuntar si de foarte multe ori, ignorata cu desavarsire.
Cand aceasta conexiune este realizata voluntar, in mod constient, avem ceea ce numim
telepatie sau linking (conexiune de grup). Aceasta conexiune, mentalul de grup, este foarte
importanta pentru evolutia si dezvoltarea personala a fiecaruia dintre noi; s-a observat in
nenumarate randuri ca, in cazul izolarii individului (pe o insula, de exemplu, unde nu exista alti
oameni), acesta se salbaticeste intr-un ritm rapid, ajungand chiar sa piarda complet caracteristici
umane de tipul inteligentei, emotiilor etc., ramanand doar cu instincte bestiale, primare. E foarte
usor de ignorat aceasta conexiune inconstienta, dar suntem inclusi in ea prin simplul fapt ca ne
consideram membri ai aceluiasi grup (specie, rasa, umanitate etc.). Cu totii avem accesul la
absolut orice informatie din acest mental colectiv, fiind parte integranta din el. Cine va spune ca
e ceva greu sau imposibil de realizat pentru voi, va minte! Sau din prostie, sau ca sa va
manipuleze!
Acum sa vorbim despre alti termeni, mult mai apropiati de propria persoana: proiectiile mentale
dirijate (voite). Cu totii facem asa ceva, indiferent daca vrem sa recunoastem sau nu. In
momentul in care vrei sa transmiti o idee unei anumite persoane sau grup de persoane, tu lansezi
o sugestie, pe care ulterior o prezinti verbal etc., sau nu, in functie de alegerile tale. Cand vrei sa
impui aceasta sugestionare incalcand vointa celeilalte persoane, sau mai bine zis cand reusesti
sa faci asa ceva, este vorba de hipnoza (realizata de multe ori prin diferite mijloace sau metode
vizibile) sau hipnoza la distanta.
Din momentul conceperii sale, omul aduna informatii pe mai multe cai: genetic (de la parinti), prin
gestatie (de la mama, atat psihoenergetic cat si pe suport chimic, respectiv substantele cu care
este hranit/intra in contact), prin educatie - adica prin ceea ce absoarbe din mediul inconjurator,
indiferent ca e vorba de carti sau de vecinul care vorbeste ceva mai tare, dar mai este un anumit
tip de informatie (subiect foarte controversat, punandu-se la indoiala chiar si existenta acestui tip
de informatie) cu care vine in corpul actual, ca spirit - programul de viata, sau cum ii spun unii,
misiunea personala. Fiecare gand emis de o persoana ramane si in subconstientul acelui om,
datorita alegerii lui de a emite acea proiectie mentala, formandu-i personalitatea (caracterul,
convingerile etc.). Aceasta totalitate de energii informate stau inauntrul si in jurul persoanei, ca o
gogoasa, numita aura, iar in fuctie de categoriile gandurilor emise, avem campurile energetice.
Aceasta este doar una dintre clasificari; o alta ar fi referitoare la energia negativa emisa, numita
karma, si energia pozitiva, respectiv dharma. Iar un alt tip de clasificare este in functie de
calitatea si nuantele acestor energii, vizualizate de obicei prin lumina si culoare, respectiv
intuneric. Astfel, datorita stereotipurilor din mentalul colectiv (sau propriul creier), energia cea
mai benefica este alb-stralucitoare, intunericul sau lumina neagra este cea mai malefica, culorile
si formele lor inseamna un anumit lucru sau altul etc. Exista multe teorii care se bazeaza pe
formele si culorile energiei vizualizate, dar fiind vorba de interpretari personale sau invatate, e o
chestie subiectiva, fiind astfel supusa erorilor... singurul sfat util pe care-l pot oferi este sa va
bazati pe sentimentul personal, ce va place si ce nu, deoarece aceasta este o interpretare mult
mai corecta a mecanismelor de codificare / decodificare folosite de dvs.
Daca tot vorbim despre aceste structuri energetico-informationale ale unei persoane, care il
definesc astfel ca persoana, trebuie sa tinem cont de unicitatea individului (nu exista doi indivizi
complet identici). Aceasta inseamna ca fiecare individ are o structura energetica strict personala,
inconfundabila cu a altei persoane. Aceasta este amprenta psihoenergetica. Ceea ce multa
lume nu intelege este faptul ca omul este, in final, o structura energetica. O mostra cat de mica
din structura sa energetica este tot o bucatica din persoana sa, ceea ce inseamna ca in
momentul in care te conectezi la o bucatica, ca parte dintr-un intreg, e la fel ca atunci cand te
conectezi la tot intregul si invers. Astfel se explica convingerea unora ca tot universul se afla,
energetico-informational, intr-un singur punct si invers.
Si aici incepe "distractia". Oamenii sunt obisnuiti sa-si bazeze mare parte din perceptii si
rationamente pe imagini (respectiv pe simtul vazului, nu al mirosului, gustului, auzului sau tactil).
Din acest motiv, vizualizarea (imaginatia vizuala) este instrumentul cel mai important si mai
eficient, atat pentru atacul psihoenergetic, cat si pentru metode de autoaparare (protectie). In
functie de structurile personale, omul isi suprapune astfel diferite imagini, care sunt nimic altceva
decat niste proiectii mentale facute sau de el, sau de catre alte persoane care il observa si il
judeca: inger, demon (imagini preponderente in religia crestina sau islamica, pentru spirite bune
si spirite rele), dragon si phoenix (la popoarele asiatice, pentru baieti si fete), diferite "animale de
forta" (la popoarele tribale, de tipul celor sud-americane sau africane, in functie de calitatile sau
defectele importante ale animalului), zeitati cu mai multe brate (la hindusi, bratele insemnand
potenta, adica anumite calitati, la fel cum la crestini aceasta este reprezentat prin numarul aripilor
ingerilor, de ex.) si multe altele. O femeie care uraste si vrea moartea cuiva, se capseaza de ex.,
printr-o proiectie energetica (fir, coarda etc.) pe victima sa; cu usurinta o poti numi scorpie sau
vipera si, in functie de furia si energia trimisa de ea, poate aparea imaginea respectiva in poze,
sau ca spectru (fantoma, poltergeist) iar in cazuri extreme, de mare incarcatura emotionala, poate
aparea holograma persoanei respective (creand iluzia ca s-a dedublat) si chiar fenomenul de
telekinezie. Pentru mai multe detalii, exista serialul "Psi Factor (Cronici paranormale, pe AXN)",
bazat pe cazuri reale, documentate cu lux de amanunte in dosarele unei anumite organizatii
americane.
2. CONSTIENTIZAREA sau TREZIREA SPIRITUALA este de asemenea, o metoda neinvaziva.
Suna cu mult mai complicat decat este in realitate. Este de fapt autocunoasterea, la care adaugi
"dragostea" pentru adevar. Ma bine spus, capacitatea de a accepta adevarul asa cum e,
indiferent daca iti convine sau nu. E o chestiune de alegere, de atitudine sau cum vrei tu sa-i
spui, sa fii efectiv dispus oricand la autoevaluare, sa renunti la orgoliu si prejudecati (cel putin pe
moment) si, cel mai important, sa gandesti logic! Sa stii exact ce si de ce vrei, de unde pleci si
unde vrei sa ajungi, scopul fiecarui lucru pe care il faci si s-o faci din convingere, nu din
compromis sau lipsa de ocupatie etc.
Ceea ce oamenii ignora sa inteleaga este natura unui atac psihoenergetic. De ce functioneaza?
E adevarat, cineva iti trimite o energie informata negative, dar de ce functioneaza? Acea energie
intra in sistemul tau energetico-informational si… de ce functioneaza? Ai multe alte informatii,
chiar negative, in sistemul tau, si nu te deranjeaza. Deci, de ce functioneaza? PENTRU CA TU
ALEGI! Se prinde de ceva ce deja ai ales, unul dintre programele care deja functioneaza la tine!
Daca tu vrei raul cuiva, in mintea ta (subconstient) ramane fixata informatia ca raul e de dorit
pentru tine si ca ti-o meriti din plin. O personalitate corecta si puternica e, astfel, o metoda extrem
de eficienta de protectie psi. Din acest punct de vedere, cea mai buna protectie este sa nu ai
nici o protectie, sa fii atent doar si sa reactionezi (sa vezi) doar la nevoie. Deci, intuitia are un
rol foarte important aici pentru: depistarea problemei, detectarea agresorului (agresorilor), gasirea
metodei eficiente de contracarare...
Dar ce este intuitia? Care sunt mecanismele, cum si de ce functioneaza intuitia? E un fenomen
destul de greu de studiat, avand in vedere ca se deruleaza foarte rapid, aproape imperceptibil.
Foarte multi oameni sunt atat de obisnuiti sa-si foloseasca intuitia, incat pare ceva evident, mistic,
ceva ce doar "este", la fel ca orice alt simt sau sentiment. Intr-o oarecare masura, se aseamana
cu imbracarea unei jachete: vrei ceva, te extinzi, te agiti putin, te aduni si ai ceva in plus pe tine:
jacheta (in cazul intuitiei, informatia pe care o cautai).
Dar sa explic cum poate fi folosita intuitia in problemele de mai sus. In momentul in care incepi sa
te simti rau sau sa-ti mearga totul aiurea, incepi sa-ti dai seama ca ai o problema. Poti apela la
altcineva (medic, terapeut etc.) sau poti incerca sa descoperi singur despre ce este vorba, intuitiv.
Mai exact, iti extinzi o proiectie in timp, in trecut, pentru a "vedea" cum a aparut problema ta. Toti
oamenii fac asta, fara exceptie, in momentul in care incearca sa-si aminteasca ceva, vazand
astfel filmul amintirii, deci singura dificultate in a realiza asta este doar cea creata de tine, de
conditionarile tale (credinta ca poti sau nu). Daca e vorba de un atac energetic, ai astfel la
dispozitie amprenta energetica a agresorului (sau a grupului de agresori). Exact in acelasi fel
depistezi si agresorul: o extensie energetica in trecut, prin care sa "citesti" informatiile necesare.
Este ceva usor de facut, despre care puteti gasi multe informatii, fenomenul fiind unul destul de
banal, recunoscut sub numele de psihometrie. Prin psihometrie, atingi un obiect pentru a avea
amprenta energetica (in cazul atacului psihoenergetic, victima este obiectul) pentru a afla cat mai
multe informatii.
Iar la final, incerci sa gasesti metoda cea mai eficienta pentru contracararea atacului
psihoenergetic, tot intuitiv. Cum se face asta? La fel ca anterior, cu o extensie energetica in timp,
dar de data aceasta in viitor. Ceea ce face procedeul mai dificil fata de "privitul" in trecut, este
faptul ca nu exista doar o singura varianta de viitor, ci o multitudine de variante, fiecare dintre ele
fiind generata de catre una dintre deciziile tale posibile (e adevarat ca unele dintre ele converg la
un moment dat, dar unele pot fi decizii majore, care sa-ti schimbe definitiv viata intr-un fel sau
altul). Dintre aceste variante de viitor (numite arbore decizional) poti sa alegi varianta care iti
place cel mai mult si sa urmezi pasii care te duc acolo. Dupa cum spuneam mai sus, totul se
deruleaza foarte rapid, ramanand in final doar cu senzatia ca "stii".
In concluzie, intuitia este procedeul prin care "privim" (cu ajutorul unei proiectii psihoenergetice)
in trecut si in viitor, pentru a obtine o informatie pe care o cautam. Pentru a reusi nu sunt
necesare conditii speciale, doar putina incredere in propriile forte si exersare (ca sa-ti solidifici
increderea in tine; daca ai facut-o o data, poti repeta succesul). Oricine reuseste, mai devreme
sau mai tarziu, fara eforturi speciale si fara a fi neaparat nevoie de constientizarea procesului... e
suficient sa stii ca poti!
3. DEVIEREA = CURATARE = TERAPIE
O alta metoda de protectie, foarte des folosita, este devierea energiei nocive. Daca aceasta
metoda o folosesti asupra propriei persoane, este numita deseori curatare sau autotratament.
Daca faci pentru altcineva, se obisnuieste sa fie numita terapie sau bioterapie. Este o metoda
neinvaziva, daca o aplici pe propria ta persoana, respectiv o metoda invaziva, cand modifici
structurile energetico-informationale ale persoanei caruia ii faci curatarea sau terapia. Mai este o
forma de deviere a acestor energii informate negativ, dar despre aceasta vorbim mai jos, la
metoda coruperii.
Am auzit multe variante despre cum sa faci o terapie energetica, care mai de care mai ilogica si
mai plina de conditionari de-a tranta, de-ti sta mintea-n loc!
Ce se intampla de fapt? Terapeutul descopera energia nociva, cu programele ei distructive. Apoi
o scoate de acolo, trimitand-o in alta parte. In cazul unui atac energetic, victima scapa astfel de
problema. Dar, exista alte riscuri: victima sa fie cel care genereaza acel atac energetic, cat si ce
se face cu energia nociva extrasa de acolo. O gandire negativa va genera o energie distructiva,
care ataca inclusiv persoana care o emite (ca sa nu mai zicem de cazurile paranoicilor, care-si
"doresc" sa fie atacati din toate partile). Iar terapeutul poate face magaria de a tine asupra sa
acea energie, in loc s-o redirectioneze in alta parte, lucru care poate deveni nociv, provocand
"preluarea" bolii si chiar moartea terapeutului.
Metoda mea: incep cu conectarea la energia pozitiva, de la sursa cea mai demna de incredere
(Doamne, da-mi lumina!); cand incep sa simt energia cum imi intra prin crestetul capului si circula
prin corp, o redirectionez prin palme (de obicei) spre pacient, cu ideea ca acea energie sa-i intre
prin tot corpul, prin toate structurile (campuri, chakre, SK, orice altceva) si sa inlature problemele
de care el vrea sa scape (evident ca face asta si la mine!); energia discolata astfel, nu intra in
mine, circula doar intr-un singur sens, de sus in jos - e treaba lui Dumnezeu ce face cu ea. Nu
preiau, nu sunt riscuri inutile si nici nu-mi bat capul cu "am voie sa fac asta sau nu din punct de
vedere divin". Nici macar nu am nevoie sa simt unde era problema, doar las energia sa curga.
Desigur, vor fi voci care vor incepe conditionarile negative, insistand ca e vorba de "putere",
"cunoastere", "nu oricine poate" etc. Minciuni! Ce, Dumnezeu e prost asa dintr-o data, ca vrei tu?
Sau crezi c-o sa-mi impun eu limite c-asa ai tu chef? Fugi cu cercul!
O alta metoda folosita in terapie este taierea corzilor, a firelor energetice prinse de tine, prin care
altii incearca sa te influenteze intr-un fel sau altul. Daca nu te descurci singur, sa le rupi / tai tu, se
poate apela la arhanghelul Mihail: Arhanghele Mihail, vino si taie corzile care ma deranjeaza!
4. SPIONUL PSIHOENERGETIC
Este o metoda folosita pentru protectia altei persoane, pentru spionaj (culegere de informatii) sau
pentru manipulare mentala. Trimiti o extensie energetica pe care o ancorezi in creierul persoanei
pe care vrei sa o protejezi, cu ideea fixa ca acel fir energetic sa devieze energia atacului asupra
ta si apoi mai departe, ca la o curatare. Este deci mai degraba o forma de terapie energetica, atat
pentru tine, cat si pentru cealalta persoana. Atentie insa! Atacul energetic este cu dedicatie, nu
functioneaza asupra altei persoane (decat pentru victima pentru care era trimis), deci nici asupra
ta, decat daca tu alegi asta! Iar daca atacul era programat si pentru tine, oricum ai fi avut acea
problema, nu?!
5. MODIFICAREA AMPRENTEI PSI
Daca nu poti fi gasit, atunci nu poti fii lovit! Este un motiv suficient de bun pentru a-ti modifica
amprenta psi, chiar si in timpul in care esti atacat. Desigur, mai poate fi folosita si pentru a afla
informatii despre problemele (atacul asupra) altei persoane. Se poate realiza prin doua metode:
prin modificarea vibratiei si prin proiectie mentala.
Exista diferite variante pentru modificarea vibratiei. Eu recomand ce am verificat atat pe mine, cat
si pe alte persoane, cu un real succes. Te conectezi la Sursa de energie, lasand energia sa-ti
intre prin palme si prin crestet (cu simbolul DKM, de ex.). Cele trei coloane de lumina, le lasi sa
intre in organism si sa-l curete, unindu-se in dreptul pieptului, iar apoi coborand in jos, pana trece
energia prin talpi. Dupa aceea, vizualizezi energia pe care o primesti, energia la care tu
functionezi in acel moment; poate fi gri, verde, galbena, rosie etc. Prin vizualizare, iti imaginezi
cum culoarea se modifica, pana cand devine de un alb-stralucitor. Pe langa "ridicarea" vibratiei,
aceasta metoda adauga si un plus de energie.
Prin proiectie mentala, poti crea o imagine pe care s-o vada oricine incearca sa se conecteze la
tine, indiferent de motiv. Evident, acea imagine este bine sa fie cat mai diferita de felul in care
arati tu. Initial, mi s-a sugerat imaginea unei babe cocosate si ridate, vai de capul ei. Nu mi-a
placut, dar mi-am creat imaginea unui bebe grasun, cracanat, imbracat doar cu un pampers.
Aceasta imagine a prins atat de bine incat, chiar si dupa ce am anulat-o, unii dintre amicii mei asa
ma vad si acum: un bebe mare si jucaus...
Si desigur, o alta forma de proiectie mentala este si metoda de mai jos:
6. GOGOASA PSIHOENERGETICA
Aceasta este o metoda pe care o poti folosi cu succes atat asupra ta, cat si a altora. De exemplu,
poti inconjura complet o persoana pe care vrei s-o aperi cu niste aripi imense; sau iti extinzi
campurile, ca si cum ar fi incluse ambele persoane (sau doar una), intr-un balon de energie.
Astfel de "baloane" energetice pot sa poarte diferite nume (unele destul de exotice), in functie de
cine sau energia cui (ca vibratie, tipologie etc.) este folosita pentru a le crea: cubul lui Metatron,
sfera lui Melchisedec, sfera lui Mihail, clopotul lui Buddha, scutul Maicii Domnului, crucea
tridimensionala etc.
Exista insa o problema la aceasta metoda de protectie (exceptand faptul ca te poate izola): este
strict o metoda de protectie! Eu, sau alte persoane care nu vor sa-ti ia gatul din prima, si sunt
pasnice la inceput, putem trece exagerat de usor de astfel de protectii (eu nici macar nu le vad,
nu ma intereseaza, le ignor complet). Odata ce ai intrat in interiorul gogoasei, poate sa-ti treaca
absolut orice prin cap, avand astfel victimele in cusca si lipsite de aparare...
Inca ceva important: "acasa" este un sanctuar, pentru fiecare dintre noi. E locul unde ne simtim
cel mai in siguranta, care ne e cel mai familiar si mai aproape de suflet. Ce se intampla de fapt?
E locul pe care il inconjuram cu cea mai mare si mai puternica gogoasa energetica, tocmai pentru
a fi in siguranta acolo. Deci, atentie pe cine invitati inauntru, caci le deschideti portita sa poata
face magarii... N-as fi stiut asta daca nu as fi patit-o intr-o noapte, incerca careva sa ne convinga
sa-i deschidem usa si sa-l lasam sa intre, pentru ca nu putea intra din cauza gogosii energetice...
Desigur, spatiile informate sunt tot o forma de gogoasa energetica. O modalitate simpla de a le
anihila este sa accepti programul "spatiului informat", intrand in el, ocazie cu care "intuiesti"
imediat ce face. Odata intrat in acest program, il poti modifica dupa bunul plac, explicam mai pe
larg la metoda coruperii.
Gogoasa energetica este folosita cu succes si ca metoda de atac. Nu doar barbatii isi "vaneaza"
partenerele! Astfel, cei mai caposi si mai nesimtiti, care nu tin cont de parerea victimei, o
inconjoara cu o astfel de gogoasa, de multe ori in mod inconstient, sa nu cumva sa le scape,
avand impresia ca victima le e datoare sa le satisfaca lor mofturile. Astfel, ei isi proiecteaza pe
victima, cu toata pasiunea de care sunt capabili, toate fanteziile lor (de multe ori scarboase!).
Cand se intalnesc doi care folosesc aceasi metoda, avem cazul de indragosteala (iubirea
karmica), care nu e deloc iubire, e pur egoism! Evident ca ei au impresia ca isi iubesc partenerul /
partenera, caci fiecare proiecteaza pe celalalt pretentiile si nevoile lor, picand amandoi de
victime. La fel de evident este si faptul ca astfel de relatii ajung la despartiri, in momentul cand isi
dau seama ca doua jigodii pe metrul patrat e prea mult, chiar si pentru ei!
O alta forma de gogoasa energetica, chiar daca este doar partiala uneori, este capacul. Cineva iti
tranteste, de obicei pe chakre, un capac de lumina sau de intuneric; functioneaza ca un fel de
filtru, nu lasa sa treaca decat energia compatibila cu cea din care este format capacul. Cum sa
scapi de-un capac de felul acesta, este descris mai jos, la metoda coruperii. Insa in acest caz,
capacul poate fi folosit ca metoda de protectie.
Voi exemplifica pentru femei, avand in vedere ca femeile cad prada cel mai des atacurilor cu
gogosi energetice, de genul celui descris mai sus. Astfel de barbati, care-si vaneaza victimele, nu
accepta usor un refuz, devenind de obicei agresivi si violenti. Deci, cand incepi sa ai imagini
tandre cu un domn oarecare sau sa ti se pare dintr-o data atragator, chiar daca initial nu iti placea
deloc, esti victima unei astfel de gogosi energetice. Solutia este sa-i faci cadou domnului cate un
capac pe chakrele 1 si 2 (asociate cu organele sexuale). Desigur, vei deveni dintr-o data "urata,
proasta si rea", dar scapi de animalul biped.
7. DISTRACTIA SI GANDIREA POZITIVA
Aici stiu ca majoritatea oamenilor m-ar contrazice din start, fara ca macar sa-mi asculte parerea.
FII ATENT! Atacul este o metoda programata sa functioneze impotriva cuiva. Prin frica si
impotrivire, nu faci decat sa amplifici efectele unui atac psihoenergetic, participand astfel la
realizarea lui. Daca in schimb, nu te impotrivesti si multumesti pentru cadou (e o energie care ti-e
trimisa cu dedicatie), dispare efectul negativ al atacului. Chestia aceasta functioneaza ca un
comutator: esti impotriva, pornesti "atacul"; nu esti agresiv si impotriva, opresti "atacul"...
Oamenii au adanc inradacinata in mintea lor ideea ca trebuie sa tremure de furie si mai ales, de
frica. Astea te injosesc si te blocheaza, exact ceea ce vrea si agresorul! Chiar merita ala sa-i dai
satisfactie?
De ce sa nu te distrezi? Ce te impiedica? Entuziasmul si bucuria inseamna rezerve serioase de
energie pe care-o poti utiliza; iti ridica vibratia, insemnand automat o intarire energetica si psihica;
ti-e mai usor sa inventezi ceva nou, sa incerci cat mai multe idei; te programeaza pentru succes!
Daca iti place chestia cu rezonanta, intri in rezonanta cu ceea ce poate sa te faca sa te simti bine,
fortand materializarea acelor situatii...
De ce sa se simta bine agresorul, cand poti s-o faci tu? Orice idee e buna, atata vreme cat te
pufneste rasul! Ca sa nu mai zicem de faptul ca se imprima in mintea agresorului si inutilitatea
actiunii lui, obligandu-l astfel sa renunte singur la atac...
8. ATACUL PSI:
Unii zic ca cea mai buna aparare este atacul. Sunt de acord doar in cazul in care sunteti atacati
cu aparate. Ca sa le distrugeti, puteti trimite energia mercurului (argintul viu) in cantitate mare in
interiorul aparatului agresor; sau energia (entitatile) focului, ca sa-i ardeti circuitele. Prima este
foarte usor de facut; sunt destule tiganci experte la asa ceva! Daca pana si alea pot, care-s
monumente de incultura...
Desigur, mai exista si duelul. O idee foarte tampita, din punctul meu de vedere, deoarece
genereaza karma; iti recunosti "vina" si demonstrezi faptul ca meriti sa fii lovit. Daca totusi nu
scapi de careva decat prin aceasta metoda, imagineaza-ti ca-i dai o palma. Agresorul e ferm
convins ca merita mult mai mult de atat, pentru faptele sale, asa ca efectul scatoalcei tale va fi
mult amplificat chiar de catre el. Sau in loc de-o palma, il apuci usor si-l arunci mai incolo...
In cazul in care esti atacat cu entitati, cel mai eficient este sa folosesti alte entitati, ca de exemplu,
dragonii roz. Astia nu pierd mult timp ca sa-i transforme pe ceilalti in entitati vesele, pasnice si
prietenoase. Sau mai exista o formula "magica", care functioneaza de fiecare data (cel putin la
mine): puteti ramane in aparare daca vreti, sau puteti pleca... altfel, n-ai decat sa te bati ca
prostul si sa ti-o iei in freza pana cand iti bagi mintile-n cap!
9. CORUPEREA (MANIPULAREA PSI)
Coruperea se bazeaza pe modificarea programarii folosite pentru atac, in folosul tau. Pentru
aceasta, mai intai e nevoie sa accepti ceea ce ti se trimite, de ex. multumind pentru cadou. E
doar o constientizare, avand in vedere ca in subconstient programul negativ cu care erai atacat
era deja acceptat si functional. Odata ce aceasta energie informata devine, partial, a ta, poti face
orice vrei cu ea. Totul depinde de imaginatia si de vointa ta. Voi da totusi cateva exemple:
Metoda computerului: iti imaginezi tot sistemul tau ca pe un computer. Vezi pe un monitor ceea
ce vrei, intri in directorul (folderul) cu Programe (Program Files, ca la Windows), apoi cauti
"programe induse de altii", vei gasi "programe pozitive" si "programe nocive". Cele pozitive nu te
deranjeaza cu nimic, asa ca intri in cele care te deranjeaza, si le dezinstalezi, la fel cum
dezinstalezi orice program de calculator (apesi butonul cu uninstal). Atentie insa: raman kiturile.
Le poti sterge, sau sa le pastrezi la "programe nefunctionale", pentru colectie, studiu sau ca sa le
folosesti ulterior pe altii.
Metoda devierii energiei: aici nu ai nevoie de prea multa imaginatie. Pur si simplu vizualizezi
sau simti (in orice fel iti place tie) ca tu controlezi energia care te deranjeaza, acceptand-o mai
intai ca parte din sistemul tau. Apoi o trimiti inapoi de unde a venit, la cine ti-a trimis-o tie, ca sa-si
faca acolo efectul. Daca vrei sa fii sadic, poti adauga un singur cuvant: ACUM. Asta, ca sa aiba
efectul maxim, sa nu mai pierzi timpul. Nu te sfatuiesc insa sa o faci la gramada, pentru toti
odata. Vei observa cum rude apropiate incep sa se planga de durere, vei visa pe unii care sa-ti
explice ca-i naspa sa intri intre ei (aia buni si cuminti nu sar sa loveasca la neuronii tai!) si alte
surprize similare; deci, indicat e sa afli, printr-o metoda sau alta, cine-ti face surpriza mai intai.
Metoda peticirii campului: aici e suficient doar sa gandesti logic. Daca ma doare si nu e de la
mine, atunci e opera altcuiva. Daca altcineva ma ataca, energia aceea intra pe undeva. Daca
intra pe undeva, inseamna ca exista o spartura undeva, in campul meu de protectie. Cum si pe
unde a intrat, la fel de bine poate si iesi, prin acelasi loc. Acea spartura poate fi umpluta / lipita cu
energia care l-a spart. Functioneaza in 100% din cazuri! Nici un paranormal sau grup de
paranormali, oricat de puternici ar fi si orice fel de aparate de amplificare a emisiei mentale ar
folosi, nu vor putea trece peste propria energie si a ta la un loc. Logic, nu?
Metoda capacului: am avut surpriza intr-o zi sa simt o apasare pe cap; incercand sa descoper
cauza, am dat de-un capac, pe care cineva incerca sa-l faca deasupra capului meu, pentru a-mi
interzice accesul pe verticala. Am asteptat sa se termine de facut "capodopera", apoi am
acceptat cadoul, cu gandul de a-l da deoparte, cand mi-a venit o idee: sa-l modific, astfel incat sa
formeze cate un spin pentru oricine incearca sa se conecteze la el. In secunda urmatoare, au
iesit din el vreo duzina de spini si a disparut capacul. Am ramas doar cu senzatia ca unii se
prapadeau de ras...
Metoda modificarii sentimentelor: aveam un grup de ciudati care ne deranjau pe mine si pe
amicii mei. La un moment dat, dupa mai bine de-un an, m-am suparat pe ei, mi-am activat
palmele si-am trimis energie pentru a le transmite un program: daca tot vreti sa trimiteti, faceti-o,
cat de mult, dar trimite-ti-mi ce vreau eu, ce ma face pe mine sa ma simt bine! Dupa 10 minute,
ma simteam perfect si ma pufnea rasul! Efecte secundare: m-am pomenit ca au ajuns sa-mi faca
protectie, sa ma avertizeze cand ni se planuia ceva, ofereau "antidotul" etc.
10. JUDECATA DIVINA - APEL LA ENTITATI
Cand nu mai au cum sa se descurce, oamenii apeleaza la alte entitati: Dumnezeu, ingeri, sfinti,
demoni etc. Unele dintre ele pot fi foarte utile.
Cubul lui Metatron (il obtii cerandu-l: Metatron, da-mi cubul tau!) este foarte eficient pentru
protectie pe timpul noptii, daca dormi in el, ca sa nu-ti bantuie altii prin vise (sunt multi care fac
asta, de la copii de gradinita pana la bosorogi). Clopotul lui Buddha, daca stai in el (sau sferele
de lumina aruncate in fruntea altora) calmeaza persoanele certarete etc.
Atentie insa! Fiecare dintre aceste entitati are un scop; Metatron te va impinge spre realizarea
misiunii personale, Mihail spre protectia ta sau a altora, Isus spre iubire si sacrificiul de sine, in
folosul altora etc. Si sa nu cumva s-o uitam pe Maria, Maica Domnului, care e preferata
luptatorilor, indiferent daca acestia lupta cu muschii sau cu neuronii: are obsesia de a-ti calca pe
dorintele tale, ca sa ajuti si sa aperi pe altii. Dar daca o trimiti parintilor agresivi si certareti, sa-i
bata pe ei la cap, efectele sunt spectaculoase! E si asta o metoda de protectie, mai ales pentru
copii care au probleme in familie.
La disperare, multi apeleaza la judecata divina. Te oftici si te ratoiesti la Dumnezeu, ca sa-ti spele
El rufele murdare si sa-l pedepseasca pe agresor. Este o metoda ciudat de eficienta, chiar daca
victima nu are o legatura personala cu Dumnezeu. Deci, de ce functioneaza atunci? Pentru ca
este un strigat disperat, un fel de S.O.S., care se transmite in jur, in mentalul colectiv, pe corzi
(legaturile energetice cu alte persoane); printre persoanele care te "aud" inconstient, unele mai
curajoase si mai morale te vor ajuta (in numele lui Dumnezeu), chiar daca in mod inconstient,
insa cu o conditie: trebuie sa fii convins ca esti nevinovat. Altfel, vei pierde multa energie pe
aceste corzi, punandu-ti singur bete in roate.
Cum mi-am dat seama? Voiam sa-mi testez o idee (sa trimit un spatiu informat, niste bocanci de
cosmonauti setati la 9g, pe care sa-i parolez, adica sa nu poti scapa de ei decat daca citesti
Biblia, de ex., pentru unii obsedati de religii), dar nu ma deranja nimeni suficient de mult incat sa-i
fac figura. La un moment dat, mi-am pierdut rabdarea si m-am enervat: imi bag piciorul, de ce sami
bat io capul cu asta? De ce sa stau si sa-mi bat capul cu fiecare dintre cei care m-au necajit
pana acum, sa ne rezolvam problemele? Mi-am cerut judecata divina pentru toti cei care m-au
deranjat in trecut. La scurt timp, m-a sunat cineva sa-mi faca morala, de ce mi-am aplicat ideea
pe atatea persoane odata. Nu eu facusem minunea! Imi aplicasera altii ideea, folosind parola:
Luceafarul, intreaga poezie (poveste de dragoste dintre o muritoare si un nemuritor, inspirata de
mitul zburatorului, un alt nume pentru ceea ce azi numim vampiri). Apropo, e usor de gasit poezia
Luceafarul, ca-i in Cartea Recordurilor...
Copiii nu au atatea inhibitii ca adulti, cand vine vorba de apelul la alte entitati, pentru protectia lor
si a persoanelor din casa. Iti umplu rapid camera cu tot ce le trece prin cap: Dumnezeii tuturor
planetelor din galaxie, arhangheli, puteri, vampiri si varcolaci (din aia buni, nu din aia rai!),
Cavalerii Apocalipsei etc.
11. DERUTAREA
Aici, cel mai eficient este sa faci pe prostul. Cine, eu? Io habar n-am de nimic... Ce tot spui tu
acolo?
Teoretic, intr-adevar, tu nu spui si faci nimic, dar practic... atunci faci traznaia mai mare! Cum?
Arunci de jur imprejurul tau sugestia ca nu exista nimic acolo, ma rog, orice vrei tu sa-l convingi
pe celalalt. Cand adversarul incearca sa verifice daca asa e, el este prins in toate partile in
gogoasa ta, extinsa la maxim. Isi va pierde increderea in el si-n perceptiile sale; va fi prea
preocupat cu confuzia si deruta...
12. PUTEREA EXEMPLULUI
Modul tau de a gandi, respectiv convingerile si comportamentul tau este foarte important in cazul
in care altcineva te scaneaza, cu scopul de a te lovi. Un om imoral va fi lovit mult mai cu sete
decat unul care nu si-o merita. Eu am vazut destule cazuri in care unii si-au schimbat complet
optica dupa ce m-au scanat, parandu-le rau pentru intentiile lor criminale de la inceput.
Altceva ce poti face: sa trimiti entitati in ajutor unora, cand au nevoie, chiar daca sunt printre
"inamici". Asta conteaza ulterior, cand te avertizeaza sau isi baga nasul pentru a-i tine pe altii
departe...
Sau poti trimite energie, facand terapie agresorului. Ciudat, nu? Ce preferi, sa fii uracios, sau sa
scapi de nebun? Ca sa nu mai zici de surpriza pe care-o s-o aiba, si reactiile, cand o sa-si dea
seama cine-l ajuta... ei, incepe sa i se para tentanta vizita la psihiatru?!
13. PENTRU SPOR - se pot folosi PROGRAME DE CORUPERE
Foarte multa lume se plange si se sperie cand e vorba de bani! Exista diferite metode de atac,
prin care ti se redirectioneaza banii spre hotul energetic. La un moment dat m-am enervat si miam
facut si eu un program. Mi-am activat palmele, le-am apropiat si am trimis energie, la fel cum
trimiti pentru un proiect Reiki (dar la fel de bine se poate folosi si un aparat radionic). Am trimis
energie pentru a activa un program (o idee): cine vrea sa-mi fure banii prin metode
psihoenergetice, n-are decat sa-i ia, e liber sa faca asta, dar sa-mi ia si necazurile, ca sa-si
merite banii. Cand lipsa banilor devine un necaz, e problema lor! Cum eu fac destule fara bani,
recunosc ca aceasta metoda e un act de sadism din partea mea, dar daca nu se pot abtine, e
alegerea lor! Tot ce pot spune, e ca nu sufar din lipsa banilor, economiile mele cresc incet, iar
probleme pe care n-as fi reusit sa le rezolv cu putin timp in urma se rezolva ca de la sine - cu alte
cuvinte, ma descurc mai bine decat inainte de a-mi face acest program.
14. ALTELE
Or mai fi si alte metode, poate mult mai eficiente decat cele de mai sus, dar inca nu le cunosc, nu
le-am incercat si nici nu-mi doresc! (Ar insemna sa am nevoie de ele!)
Ah, si sa nu uitam, pentru cei care-si doresc evolutia spirituala pana la punctul de a deveni
Dumnezei sau Fii de Dumnezeu (in mintea lor, e tot una!): Comporta-te cu ceilalti, inclusiv cu
animalele, asa cum ai vrea sa se comporte Dumnezeu fata de tine. Logic, nu? Ca doar vrei sa
devii Dumnezeu... Pana cand nu vei reusi asta in proportie de 100%, te minti doar ca ai o sansa
la mantuire. Pana in acel moment, cand vei reusi o asemenea performanta, in cel mai fericit caz
vei fi doar o gaura (canal) prin care sa se manifeste, din cand in cand, Divinitatea! In rest, hai sa
fim totusi sinceri, tot un Creator vei fi: de probleme!
Subscribe to:
Posts (Atom)